Acest decalaj nu este asa de mare cum il banuim, in conformitate cu spusele psihologului Ed Wasserman. Una dintre capacitatile cognitive esentiale ale inteligentei umane este abilitatea de a determina daca doua sau mai multe elemente sunt identice sau diferite, abilitate pa care celebrul psiholog american William James a clasificat-o ca fiind coloana vertebrala a gandirii noastre.
Daca avem, de exemplu, doua monede de 50 de bani in mana stanga, iar in mana dreapta o moneda de 10 bani si alta de 50 de bani, putem spune cu certitudine ca monezile din mana stanga sunt identice, iar cele din mana dreapta sunt diferite.
Cercetarile lui Wasserman arata ca babuinii si porumbeii pot face, deasemenea, acest lucru. Un studiu recent realizat impreuna cu un absolvent al Universitatii din Iowa - Dan Brooks - arata ca atat porumbeii cat si oamenii pot invata sa faca discriminari cu ajutorul simtului vizual, in conditiile in care testele nu se repeta niciodata, dovedind astfel ca memorarea nu poate explica aceasta capacitate cognitiva.
In alte studii, Wasserman si colegii sai din alte centre de cercetare, au atins un nivel superior, punandu-si intrebarea: "Pot animalele sa invete relatiile dintre relatii? Se pare ca raspunsul este DA.
Wasserman si asociatii sai au descoperit ca atat babuinii cat si porumbeii inteleg relatiile dintre relatii - ceva ce se credea ca doar oamenii pot face. De exemplu, relatia dintre A si A si relatia dintre B si B sunt relatii de egalitate. Avem, deasemenea, relatia dintre A si B si relatia dintre C si D care sunt relatii de neegalitate.
Dar, relatia dintre A si A este, deasemenea, diferita de relatia dintre C si D.
Cu ajutorul joystick-ului si a unor imagini vizuale computerizate, Wasserman si colegii sai: Joel Fagot de la Centrul National Francez de Cercetari Stiintifice si Mike Young de la Universitatea Illinois, au descoperit ca babuinii prezinta, deasemenea, acest nivel cognitiv prin rezolvarea unor teste de potrivire utilizand un exemplu.
Babuinii au ales corect din doua seturi de fotografii de testare, acel set care implica aceeasi relatie cu un set matrice vizionat inainte.
"Adevarata valoare a experimentului pe babuini a fost aceea de a arata faptul ca primatele non-umane sunt capabile de a invata relatiile de ordin superior. Intelegerea relatiilor dintre relatii a fost anterior considerata ca fiind un mod de cunoastere ce stabilea diferentele dintre oameni si animale", spune Wasserman.
"Urmatoarea descoperire - cum ca porumbeii sunt, deasemenea, capabili de a invata relatiile de ordin superior - a confirmat suspiciunea noastra ca am descoperit intradevar ceva de o semnificatie importanta din punct de vedere al evolutiei."
In ciuda diferentelor anatomice evidente, aceste dovezi de comportament confirma propunerea lui Charles Darwin, ca "diferenta dintre mintea omului si a animalelor mai mari, atat de mare cat este ea, este cu siguranta una mai mult cantitativa si nu calitativa".
"Ideea ca ar putea fi doar o diferenta cantitativa - ci nu calitativa - intre inteligenta oamenilor si animalelor, poate produce o stare de neliniste in randul oamenilor", spune Wasserman.
"Ceea ce incercam cu adevarat sa intelegem este masura in care cunoasterea este general aplicabila in regnul animal.
Dovezile pe care le colectam in mod constant, ne surprind, sugerand ca nu suntem singurii utilizatori ai multor dintre aceste abilitati cognitive", spune Wasserman.
"De ce am crede ca doar oamenii au astfel de capacitati? Este unul dintre motivele pentru care imi place sa studiez animalele; cu cat descoperim ca ele sunt mai destepte, cu atat mai umili ar trebui sa fim".
In plus fata de mentinerea ego-ului uman sub control, dovedind ca noi nu suntem singerele creaturi inteligente de pe pamant, aceste cercetari ar putea avea aplicatii practice, spune Wasserman.
Unele dintre metodele pe care le foloseste pentru a studia babuinii si porumbeii pot fi utilizate pentru a studia cunoasterea umana.
In prezent, Wasserman si colegul sau Leyre Castro de la departamentul de Psihologie al Universitatii din Iowa, colaboreaza cu Amanda Owen din cadrul departamentului de Comunicare si Dezabilitati al aceleasi Universitati, in vederea aplicarii metodele de testare a animalelor pentru a studia performantele cognitive ale copiilor cu deficiente lingvistice.
"Deoarece trebuie sa inventam noi metode in intregime non-verbale pentru studiul animalelor, aceste metode se pot aplica copiilor cu tulburari de comunicare, cum ar fi tulburari de vorbire si autism", spune Wasserman.
"Aceste metode se pot dovedi a avea o semnificatie unica in ceea ce priveste diagnosticul si terapia."
Se au in vedere urmatoarele studii: cum pot pastra cimpanzeii in memorie informatii extrem de detaliate in ceea ce priveste mediul inconjurator; cum pot numara si face calcule aritmetice maimutele; cum pot invata porumbeii si babuinii concepte abstracte, ca egal si diferit; cum pot ciorile fabrica si utiliza unelte; si cum maimutele si alte animale pot fi constiente de ceea ce stiu si isi amintesc.
Articolul original "Baboons and Pigeons are capable of higher-level cognition, behavioral studies show" ScienceDaily (Feb. 12, 2009).
Multe
alte articole columbofile despre cercetare, genetică, tratamente, etc găsiți
aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu