Mai jos găsiți traducerea
articolului “In conversation with
Verkerk” de Ad Schaerlaeckens.
Sursa:
De vorbă cu Verkerk
De
data asta, vreau să vă prezint familia columbofilă Verkerk: Gerard-tatăl
şi Bas-fiul.
Bas este un adevărat fenomen. La 22 de ani avea
deja o pasăre olimpică. În 2014, la 37 de ani, este cel mai bun columbofil din
Olanda, în zborurile de distanță lungă.
El distruge etapă după etapă, într-un mod
nemaivăzut înainte.
Acceptat
În trecut, mulți acceptau cu greu, faptul că
cineva poate domina aşa de tare concursurile, astăzi supremația lui este
general acceptată.
El înregistrează păsările sale de la o etapă de
750 km ca şi cum acestea ar sosi de la 150 km. 54 de clasări din 59 de păsări
angajate într-un concurs de fond? Nimeni nu mai este surprins. Astăzi, oamenii
sunt surprinşi atunci când el nu obține rezultate foarte bune.
Este adevărat, oamenii bârfesc, dar... ar fi
cumpărat medicul veterinar H de Weerd porumbeii lui, dacă calitatea nu ar fi
cel mai important lucru care să conteze în acest sport?
De exemplu, Leo Heremans. El a auzit despre crescătorul
olandez şi a dorit să verifice cât de bune sunt păsările acestuia. A cumpărat o
pasăre Verkerk şi... aceasta este bunica lui „Bolt”: locul întâi Național AS
Viteză, vândut cu 320,000 Euro. Un record.
Oricum, în ceea ce-l priveşte pe Verkerk este
aproape imposibil să exagerăm. La vârsta de 26 de ani el a decis să renunțe la
slujba sa şi să devină un columbofil profesionist. Cât de multă încredere
trebuie să fi avut acest tânăr?
Rezultate
care-ți taie respirația
Doar câteva dintre minunatele rezultate:
2004:
-Vierzon, 580km, 10.728 p: 1, 2, 3, 4, 5, 7, 13,
14, 15, 20, 26, 29, etc (54/90)
-Bourges, 591km, 5.804 p: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,
9, 10, 12, 15, 16, 19, etc (53/60)
2013:
-Chateaudun NPO, 502km, 11.572 p: 2, 3, 4, 10, 12,
13, 14, 21, 23, 32, 38, 57, 78, 80, 82, 85, 88, 90, 92, 110, etc (85/112)
2014:
-Meaux Sem.Prov, 368km, 17.204 p: 1, 2, 3, 9, 10,
12, 14, 17, 18, 19, 23, 28, 29, 30, 32, 34, 38, 40, 42, 53, 73, 81, 113, 115,
116, 120, 139, 141, 146, 159, etc (133/186)
Şi, credeți sau nu, cele mai bune rezultate, de
acum încolo, or să vină.
Mai mult, el a reprodus 12 păsări olimpice, o
mulțime de porumbei AS Național şi păsări care au obținut poziții fruntaşe în
competiția internațională WENC (Europa de Vest).
A venit timpul să discut cu acest super star al
sportului columbofil.
Partea din
spate a casei familiei Verkerk. Ei datorează această casă fantasticilor
porumbei pe care-i dețin.
Linia de
păsări
-De când
eşti interesat de porumbei?
-De când aveam şapte ani. La 26 de ani am
ales porumbeii în detrimentul profesiei mele. Tatăl meu a încercat în zadar să
mă oprească, însă mintea mea era deja focalizată pe asta.
(Observație: Bas locuia într-o casă modestă, dintr-o
zonă foarte populată. Acum el şi părinții săi locuiesc într-o vilă fantastică.
Cu toții datorează, tot ce au, porumbeilor săi şi talentului său columbofil.
Iar el a meritat asta. În timp ce alții mergeau la plajă pentru a se relaxa,
Bas nu putea face asta, fiind prea ocupat cu porumbeii. Deci, nu e niciun motiv
de gelozie. Cine mai are atâta putere şi energie?)
-Tatăl tău
concura porumbeii pe vremea copilăriei tale. El era bun, dar nu aşa de bun.
Unde a greşit?
-Nu a greşit foarte mult. Diferența este că
eu sunt tânăr şi am timp. Tatăl meu a trebuit să muncească şi nu a avut timp să
ofere păsărilor atenția necesară.
-Steaua ta
s-a înălțat rapid. Ți-a dat tatăl tău atât de mulți bani pentru a cumpăra păsările
pe care ți le-ai dorit?
-Nicidecum. Primele păsări de bază ale
liniei mele au fost cumpărate, foarte ieftin, de la Bros de Wit, Ouwerkerk şi
Vroomen.
-Totuşi, nu
înțeleg cum ai reuşit să devii aşa de bun în doar câțiva ani. Eşti tu aşa de
bun sau sunt ceilalți aşa de slabi?
-În ceea ce mă priveşte pe mine, cred că diferența a făcut-o
prăpastia dintre generații. Eu sunt tânăr, ambițios, fanatic şi cu dorință mare
de câştig, în timp ce adversarii mei, din acest sport, în care doresc să fiu
cel mai bun, aparțin unei alte generații. Sunt mai conservatori, mai puțin
ambițioşi şi nu au inițiativă. Colegii mei columbofili mai în vârstă au şi alte
ambiții şi interese. Pentru mine există doar porumbeii.
-Îmi
poți spune, pe scurt, cum ți-ai format familia de păsări?
-Noi am avut rezultate cu porumbeii achiziționați
de la următorii crescători:
Inițial Bros de Wit, Ouwerkerk şi Vroomen.
Prin 2000, porumbei de la tine, deci porumbei Schaerlaeckens. Şi în final,
porumbei Koopman. Recent, am importat mai multe păsări, însă porumbeii de la
crescătorii de mai sus sunt păsările mele de bază.
-Cu câte
păsări intri în iarnă?
-Aproximativ cu 200 de zburători, 45 de
perechi de matcă şi alții.
-Care sunt
cei mai buni zburători pe care i-ai avut?
-„Olympic Ronaldo” din 1996, „Unbelievable”
din 2003 şi „Solange” din 2007.
-Dar cei mai
buni reproducători?
-„Magic Amore” de la Koopman. „Bubbles” de la
tine, Ad. Şi, de asemenea, porumbeii noştri „Olympic Survivor” şi „Olympic
Solange” sunt foarte buni reproducători.
-Încă
mai aduci păsări noi în crescătorie?
-Cine nu doreşte să-şi îmbunătățească familia
de porumbei? Dar acum prefer să aduc porumbei AŞI, ci nu pui, frați sau surori din aceştia.
-În
timp ce alți campioni din zilele noastre importă păsări din Belgia, tu se pare
că eşti focalizat pe porumbeii olandezi. Există un motiv special?
-Majoritatea belgienilor sunt liberi să-şi
îmbarce porumbeii în alte cluburi. Aşadar, ei îşi zboară păsările acolo unde
vântul le este favorabil. Cum pot să judec calitatea unor astfel de păsări? Mai
mult decât atât, belgienii sunt focalizați pe anumite distanțe, ei sunt
specializați pe diferite categorii de distanță. Noi dorim păsări de general,
care pot învinge atât în concursuri de 300km, cât şi în cele de 700km.
-Ce tip de
păsări îți plac?
-Nu ştiu nimic despre porumbei. Reproduc
mulți pui şi le ofer tuturor şansa de a supraviețui selecției. Nici despre ochi
nu ştiu nimic.
Locul întâi
Național AS Demifond în 2008. Locul întâi Național AS General în 2008. Pasăre
olimpică la categoria General, în 2009.
Metodele de
zbor
-Tu zbori
aşa zisa văduvie totală. Ți-ai schimbat metoda de zbor de-alungul anilor?
-Doar schimbări minore. Unde am locuit
înainte, femelele zburătoare stăteau toată ziua afară, în volieră, pe tot
parcursul întregului sezon de concursuri. Aici ele stau în crescătorie.
-Arăți
partenerii înainte de îmbarcare?
-Niciodată. Doar după o etapă dificilă, care
iese din tipare, antrenez zburătorii la mijlocul săptămânii, pentru a le reda
încrederea în propriile forțe.
-Tu concurezi
păsările în fiecare săptămână, până la mijlocul lunii August. Foloseşti ceva
pentru a-i recupera?
-Dacă te referi la suplimente sau ceva de
genul ăsta, răspunsul este nu. Eu cred în metoda naturală şi, cu siguranță, nu
adaug nimic în apă. Când păsările ajung acasă de la o etapă grea sau de la o
distanță mare, găsesc hrănitorul plin. Păsările pot mânca orice îşi doresc să
mănânce. Am încredere în instinctul lor.
Hrănire şi
antrenament
-Cât de
importantă este hrănirea?
-Păsările noastre primesc întotdeauna
acelaşi amestec de hrană. Când avertizarea meteo este de vânt puternic din
spate sau, dimpotrivă, vânt puternic din față, nu este nicio diferență în ceea
ce ne priveşte.
-Alți băieți
care concurează pe distanțe lungi îşi antrenează păsările câte 3 ore pe zi.
Este asta o necesitate când zbori pe distanțe lungi?
-Porumbeii noştri se antrenează 50 de minute
dimineața şi 90 de minute seara. Trapele sunt închise, apoi.
-Ce îmi poți
spune despre antrenamentele private, cărora străinii le acordă o aşa de mare
importanță?
-Noi nu credem în ele. Antrenăm porumbeii
doar după o etapă grea, aşa cum am spus mai înainte, pentru a le reda
încrederea în propriile forțe.
-Care sunt,
după părerea ta, cei mai importanți aditivi?
-Am încercat totul. De câte ori a apărut
ceva nou, am simțit nevoia să-l încerc. Rezultatul este că acum nu există
niciun aditiv în care să cred. Mai mult decât atât, permite păsărilor să-şi
aleagă hrana de care are nevoie. Astfel, vei preveni ca organismul porumbelului
să se lenevească, dacă înțelegi ce vreau să spun.
-În
ciuda vârstei tale, ai foarte multă experiență. Cum ai obținut-o?
-Un crescător trebuie să aibe încredere în
forțele proprii şi asta este ceea ce noi avem acum. Am învățat din propriile
noastre experiențe şi nu din ce au spus ceilalți.
Medicamente
-Administrezi
medicamente chiar înainte de concurs, aşa cum fac alții?
-Niciodată.
-Acționezi
pe baza unei scheme? Vreau să spun tratezi porumbeii împotriva diferitelor boli,
din când în când?
-În niciun caz. Care este sensul unui tratament, atunci când nu
există nicio afecțiune?
-Cum te
descurci cu salmoneloza?
-Depinde. Care este rostul medicației când
nu există nicio problemă? Îți pot spune că în 2014 nu am făcut nimic, nicio cură
de tratament sau injecții. Mai mult de atât, eu prefer să tratez individual
păsările, când ceva nu este în regulă. Cu siguranță, nu administrăm medicamente
tuturor păsărilor, pentru a trata două sau trei.
-Este, aşa
numită boală a puilor (Adeno-Coli), o problemă pentru tine?
-Desigur, în legătură cu asta, nici păsările
noastre nu diferă de altele. Îndrăznesc să spun că avem porumbei buni, deci
asta nu are nimic de-a face cu calitatea.
-Foloseşti
vitamine?
-Niciodată!
Verkerk
-Ați fost
senzaționali în aşa de multe concursuri. Există etape speciale pe care nu o să
le uiți niciodată?
-Există multe etape de acest fel:
De exemplu, etapa memorabilă de la
Chateauroux, din 2003. Vremea a fost potrivnică de-a lungul celor 631 km. Am
angajat 73 de păsări, 51 dintre acestea au clasat, şi în ce fel! Am obținut
locurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 19, 24, 25, 26, şi aşa mai departe, împotriva
a nu mai puțini de 6,664 păsări.
(Observație: această etapă a cauzat, întradevăr,
foarte multă agitație în țară. Câştigătorul a fost porumbelul numit „Sprint”,
reprodus dintr-o pasăre de la mine. Mai târziu, Leo Heremans, ca toți oamenii,
a cumpărat un pui din acest „Sprint”, care a devenit mama lui „Bolt”).
Apoi, a fost etapa de la Bourges, 586 km. Am
înregistrat 14 porumbei în 34 de secunde şi am câştigat, împotriva a 8,548 de
păsări, locurile 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 19, şi aşa mai
departe. Deci, 14 păsări în primele 19, dintr-un număr aşa de mare.
De asemenea, nu voi uita niciodată, cât
trăiesc, concursul de la Argenton (660 km). Împotriva a 6,595 de păsări am
câştigat locurile 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15 şi aşa mai
departe. Am îmbarcat 56 de păsări şi am clasat 43.
Observație: Datorită Internetului, rezultate ca
acestea s-au aflat destul de repede. Mulți străini s-au îndoit de puterea
competiției. În special, belgienii au fost şi, încă, mai sunt sceptici. Odată,
un american mi-a scris: „Cum poate avea
astfel de rezultate? Concurează Verkerk împotriva rațelor?”
Înțeleg astfel de oameni, şi eu aş gândi la fel.
Asta dacă... aş fi un străin. Dar, locuiesc în Olanda, deci cunosc despre ce
vorbesc. În unele zone din țară competiția este, întredevăr, slabă, dar nu şi
în provincia unde locuieşte familia Verkerk (sudul Olandei). Chiar îndrăznesc
să spun că, acolo, competiția este chiar puternică.
În concluzie
Aceasta a
fost dicuția mea cu Bas Verkerk. El angajează foarte multe păsări, este
adevărat.
Dar
procentul de clasări este uimitor. În revista columbofilă „De duif” l-am
denumit ca fiind cel mai bun crescător din Olanda în etapele de o zi.
Nimeni nu a
protestat!
Oferta - 2 pui origini Columbodrom, detalii aici:
Articole ale altor columbofili celebri, aici:
Oferta - 2 pui origini Columbodrom, detalii aici:
Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu