Mai jos găsiți traducerea
articolului “Foreign fanciers watch out”
de Ad Schaerlaeckens.
Sursa:
A păcăli şi a lua țeapă!
În
sportul columbofil banii se fac, în special, din vânzări. Nu e nimic rău în a
vinde, am făcut-o şi eu la fel de bine, dar atunci când cumperi păsări te
aştepți ca vânzătorul să fie sincer şi să încerce să-ți ofere ceva de calitate.
Totuşi,
şi non-campionii doresc să obțină profit, iar pentru asta devin, întradevăr,
foarte inventivi. Întreaga lor creativitatea devine vizibilă, în special când
citeşti documentele porumbeilor din străinătate.
De
exemplu, un crescător belgian şi-a făcut publicitate în America cum că un
porumbel de-al său ar fi câştigat locurile 1, 1, 2, 2, 3, 5, 6, 7, 7, 9, şi aşa
mai departe. O cunoştință a omului a studiat rezultatele şi ştiți care a fost
concluzia?
Porumbelul
exista (cel puțin asta însemna ceva), dar indiferent unde a căutat, nu a putut
găsi aceste clasări. În schimb a găsit alte clasări: 21, 31, 42, 92, 63, 65,
76, 87, 59, şi aşa mai departe.
A
decis să se confrunte cu crescătorul.
Scuze
Omul
a ştiut imediat despre ce era vorba “nu a
fost vorba de rea voință, ci totul fusese o greşeală”.
El
vânduse porumbelul şi, odată cu acesta, a înmânat şi rezultatele
cumpărătorului. Porumbelul a fost vândut şi “undeva,
cumva, ceva nu a funcționat corect în timpul fotocopierii documentelor”.
Foaia
cu rezultate nu a fost bine poziționată în copiator, lucru ce a făcut să
dispară prima coloană de cifre.
Deci,
locul 31 s-a transformat în locul 1, locul 42 în locul 2, locul 92 în locul 2
şi aşa mai departe.
Omul
şi-a cerut scuze şi asta a fost tot din punctul lui de vedere, însă porumbelul
său va merge mai departe ca o pasăre care a obținut locuri pe care niciodată nu
le-a câştigat. Iar cei care vor cumpăra pui din acest porumbel vor crede că
aceşti pui provin dintr-un porumbel campion. Ei vor arăta, cu bună credință,
foaia cu rezultatele acestui campion.
Asta
a mers rău şi nimeni nu a vrut să ştie, deoarece acest lucru ar însemna mulți
porumbei care, de fapt, să nu fie buni de nimic.
Perspectiva din care priviți
lucrurile
Eu
unul nu sunt un câştigător în concursurile de două zile, nu am răbdare cu
porumbeii pentru aceste etape, dar am angajat, o dată, 2 porumbei într-o etapă
de la Dax.
Spre
surprinderea mea, am câştigat locul 905.
Locul
905? Asta nu este chiar o clasare fantastică, dar este vorba de o competiție
națională cu 17,121 porumbei, iar procentual am clasat jumătate din păsările
angajate, în primele 5%.
Atunci
când clasezi jumatăte din porumbei în primii 5%, înseamnă că ai obținut un
rezultat foarte bun.
Ce
am observat după ce am studiat un pic mai mult clasamentul? Până la locul 905,
niciunul dintre marii campioni, pe distanțe lungi, nu aveau jumătate din
porumbeii lor acasă.
Erau
crescători care aveau jumătate din păsări acasă, unii aveau aproape întreg
lotul sosit, dar aceştia erau oameni de care nu am auzit niciodată, oameni care
zburau doar câțiva porumbei.
Cu
toții erau aşa numiți crescători mici, cu accent pe “aşa numiți”, deoarece
atunci când doriți să vă întăriți familia de porumbei, ar fi indicat să mergeți
la astfel de oameni. Ei vând mai ieftin şi porumbeii lor zboară, procentual,
mai bine.
De
ce concurează unii crescători cu foarte multe păsări? Nu este dificil să
înțelegem de ce.
Ei
contează pe una sau două păsări fruntaşe, deoarece acestea sunt de regulă
menționate, şi niciun străin nu se va întreba dacă aceşti porumbei fruntaşi aparțin
unui crescător care a angajat 3 sau 150 de păsări, în acea etapă.
Transparență
Un
crescător belgian mi-a arătat rezultatele unui porumbel:
Dourdan
78p – locul întâi
Orleans
67p – locul întâi
Dourdan
318p – locul întâi
Dourdan
1470p – locul întâi
Orleans
420p – locul întâi
Dourdan
4188p – locul întâi
Orleans
1114p – locul întâi
Clasări
ca acestea trezesc suspiciunea unui cititor atent, deoarece acesta va observa
imediat că doar primele două rezultate contează, celelalte fiind dublaje.
Dar
nu toți cititorii sunt atenți la aceste detalii.
Foarte
des, aceste dublaje apar în pedigree, aşa încât, acest lucru a devenit normal.
De aceea puteți vedea uneori observația “fără dublaje”. Ca şi cum acestea ar fi
excepțiile de la regulă.
Sudul Olandei
Apoi,
există acel crescător din provincia olandeză Zuid-Holland, care compară viteza
în cluburile vecine, atunci când el câştigă locul întâi.
Dacă
sunt 5 cluburi, iar porumbelul lui a fost cel mai rapid în 4 dintre ele, iar
dacă în al cincilea club au existat 30 de porumbei mai rapizi decât ai lui, el adaugă
numărul de porumbei, care au concurat mai slab din acest al cincilea club, la numărul
păsărilor din cele 4 cluburi.
Astfel,
el scoate în evidență porumbelul său ca fiind cel mai bun dintr-un număr mai
mare de porumbei, fără ca aceasta să fie o minciună.
Un
alt crescător este chiar mai “inteligent”.
Dacă
el câştigă locul 10 din 5,000 de porumbei, el scrie că porumbelul lui a lăsat
în spate 4,990 de păsări. Şi nici asta nu este o minciună.
Folositor
Este
amuzant modul în care unii crescători încearcă să-şi înfrumusețeze PR-ul
(public relationship) prin utilizarea fotografiilor.
Cei
care, de exemplu, vor să vândă porumbei “Janssen” ar putea publica o poză cu ei
înşişi, împreună cu Louis Janssen, în timp ce uneori aceştia nu au niciun
porumbel Janssen în propria crescătorie.
Numele
sunt tot ce contează pentru a face bani.
“În sportul columbofil, deseori, folosirea unui
nume nu este altceva decât ascunderea unui produs fără valoare”, i-am spus odată unui japonez în
timpul unei cine, într-un adevărat restaurant japonez.
De
altfel, eu pot garanta că o astfel de cină nu înseamnă nimic. Pentru japonez
peştele trebuie să fie, atât de proaspăt, încât să lovească legumele de pe
farfurie. Doar imaginați-vă cum ar trebui să fie în Japonia. De fapt, fiecare
ghid turistic din Japonia ar trebui să aibe traducerea frazei: “Adu-mi ceva care să fie cu adevărat mort”.
Din nou Janssen
Din
moment ce noi menționăm numele Janssen, niciun oriental nu ştie că acest nume
este la fel de comun în țara noastră, ca şi numele Lin de la ei.
De
exemplu, am o femelă bună reproducătoare de la un anumit Gust Jansen.
În
momentul în care nişte crescători chinezi au vrut să cumpere porumbei de la
mine, primul lucru care mi-au cerut a fost să vadă acea bucată de hârtie
denumită pedigree. Când au văzut numele “Jansen” aceştia eu devenit foarte
entuziaşti, dar când au auzit că este vorba de un alt Jansen, interesul lor a
dispărut ca zăpada în bătaia soarelui.
“Porumbeii cu pedigree impresionante
sunt, deseori, învinşi de porumbei fără pedigree, care aparțin unor crescători
necunoscuți”, le-am
spus.
Mi-am
pierdut orice speranță ca trişorii şi “dependenții de linii” să fie vreodată
eliminați prin propria lor creativitate. Dar păcălitul şi minciuna nu sunt, din
fericire, fapte obişnuite în sportul columbofil.
Chiar
şi Clinton a persistat în ideea că el nu a avut nimic de-a face cu Lewinsky, şi
mai târziu, când a fost încolțit, el a spus acele cuvinte memorabile: “Nu am făcut niciodată sex cu această femeie”.
“Fii atent”, i-am spus odată unui japonez, care
încerca să cumpere câştigătorul național de la Reusel(!). Cel puțin aşa spunea
pedigree-ul.
Localitatea de eliberare Reusel era
la doar 90km de orăşelul unde locuia crescătorul care “câştigase” această etapă
națională.
Articole ale altor columbofili celebri, aici:
Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu