Viata de porumbel - XXVIII. Sfaturi

Capitolul XXVIII

SFATURI

“Dăruieşte-i persoanei pe care o iubeşti: aripi pentru a zbura, rădăcini pentru a se întoarce şi motive pentru a rămâne.”

-          Dalai Lama

 .....................................................................................................................................

Mai erau doar câteva zile până la începerea sezonului de concursuri, iar Sorin se simţea total nepregătit. De ceva vreme era ajutat în crescătorie de un tânăr începător, dornic să înveţe cât mai multe lucruri despre acest sport.

-          Ştiu că porumbeii de calitate reprezintă prima condiţie în acest sport, spuse Tudor, tânărul ucenic. Însă sunt sigur că mai trebuiesc multe altele pe lângă aceştia.

-          Lucrurile pot fi mult mai simple, atunci când începi cu porumbei buni, îi răspunse Sorin. Pentru că aceştia te pot ajuta pe tine, ca şi crescător. Poţi învăţa mai repede şi mai bine de la porumbeii buni. Toate celelalte aspecte din sportul columbofil au, mai mult sau mai puţin, legătură directă cu crescătorul şi cu modul de lucru al acestuia. Chiar şi calitatea păsărilor poate fi îmbunătăţită continuu, prin împerecheri bine alese de către columbofil. De aceea, deşi prima condiţie se referă la calitatea păsărilor, elementul cheie este, fără nicio îndoială, crescătorul de porumbei.

-          Înţeleg ce vrei să spui. Adăpostul porumbeilor este proiectat şi construit de către columbofil. Curăţenia acestuia depinde tot de el. Menţinerea sănătăţii, de asemenea, este asigurată de crescător, printr-o dietă corespunzătoare care să cuprindă pe lângă o hrană cât mai diversificată şi mineralele şi suplimentele naturale, atât de necesare porumbelului voiajor. Şi, în cele din urmă, efectuarea tratamentelor preventive sau curative ţine tot de crescător.

-          Este adevărat. Pe de o parte avem calitatea păsărilor, iar de cealaltă parte asigurarea sănătăţii acestora, care se realizează conform spuselor tale. Dar uită-te la noi, oamenii! Majoritatea suntem inteligenţi şi sănătoşi, nu? Însă nu toţi suntem şi sportivi. Antrenamentul face deosebirea. Doar păsările corect antrenate vor putea deveni campioane.

-          Aha. Deci, ca să recapitulăm, a treia condiţie ar fi antrenamentul. Acesta se poate aplica tuturor porumbeilor, indiferent de calitatea lor, dar cu condiţia ca aceştia să fie sănătoşi. Iată că, în relaţia cu antrenamentul, sănătatea devine mai importantă decât calitatea păsărilor.

-          Da. Ai sesizat corect. Doar o pasăre sănătoasă poate fi antrenată corespunzător. Scopul antrenamentului este acela de a dezvolta sistemul muscular şi capacitatea de orientare. Dar, aplicat unei păsări aflată într-o stare precară de sănătate, poate avea un efect invers, înrăutăţindu-i boala.

-          Bănuiesc că urmează pregătirea şi recuperarea păsărilor în vederea obţinerii formei de top, nu-i aşa? întrebă tânărul.

-          Da. Fiecare crescător de porumbei are propriile sale metode, propriul stil de lucru. Porumbeii se adaptează la acest mod de lucru şi se selectează în conformitate cu el. Să nu uiţi un lucru: pregătirea trebuie începută încă de la sfârşitul sezonului trecut. Doar aşa vom avea păsări corect năpârlite, odihnite, sănătoase, antrenate, altfel spus, păsări în formă de vârf.

-          Iar mai departe vom putea concura aceste păsări, folosindu-ne de metodele consacrate, la natural sau văduvie. Care crezi că este cea mai indicată?

Sorin se gândea la cele două metode de zbor, încercând să găsească răspunsul corect pentru mai tânărul său prieten.

............................... Raspunsul in cartea "Viata de porumbel"..............................

-          Care sunt cele mai bune metode de motivare? întrebă tânărul.

-          Tudor, nici nu-ţi imaginezi câte lucruri am încercat, de-a lungul timpului, pentru a-mi face păsările să zboare mai repede. Am pus un alt mascul în boxa văduvului, înainte de îmbarcare. Am pus până şi oglinzi în boxe, astfel încât păsările care cloceau să se simtă ameninţate. Şi multe alte năzbâtii, învăţate de pe la diverşi columbofili care voiau să pară deştepţi în faţa mea, încercând să mă impresioneze.

-          Şi au funcţionat aceste trucuri?

-          Din nefericire, doar foarte puţine din ele au avut efectul scontat. Oglinda din boxă, de exemplu, nu a făcut porumbelul mai gelos, ci doar mai sperios. Cert este că am reuşit să transform păsările bune în păsări mediocre, cu ajutorul acestor metode. Şi atunci mi-am adus aminte de cuvintele mentorului meu: “Doar două lucruri contează cu adevărat: condiţia fizică şi calitatea păsărilor”.

-          Înseamnă că motivaţia nu are nicio valoare? întrebă mirat tânărul.

-          Ba da. Dragostea pentru propriul teritoriu defineşte cel mai bine un porumbel de calitate. Pentru mine această caracteristică este mult mai valoroasă decât o aripă bună sau un spate puternic. De exemplu, doi porumbei ce se luptă pentru aceeaşi boxă pot deveni amândoi câştigători. Dar totul trebuie ţinut sub control atent şi strictă supraveghere. Dacă unul dintre masculi pierde lupta, atunci acesta va fi terminat ca şi zburător.

-          Ştiu că sunt columbofili care lasă o boxă liberă în compartimentul zburătorilor, boxă pe care o deschid uneori în timpul sezonului. Păsările simt un nou teritoriu şi  rezultatele sunt uimitoare.

-          Da. E foarte bună această metodă. Mai mult decât atât, poţi amplasa odihnitori noi, în apropierea boxelor. Acest truc are un efect dublu. Pe de o parte vor fi porumbei dornici să ocupe aceste noi odihnitori, iar pe de altă parte porumbeii din boxele vecine se vor simţi ameninţaţi. Aceste lucruri vor avea un efect mult mai mare decât vitaminele sau alte lucruri inutile, pe care mulţi columbofili le oferă păsărilor lor.

-          Am notat. De ce alte lucruri mai trebuie să ţinem seama atunci când concurăm porumbei?

-          Este foarte important să cunoaştem regulamentul sportiv al federaţiei sau uniunii din care facem parte. Stabilirea obiectivelor noastre trebuie să se suprapună peste cerinţele regulamentului. Asta este cea mai mare lipsă a columbofililor noştri, îi spuse Sorin. Dacă întrebi care sunt condiţiile pentru a obţine o normă la demifond, de exemplu, majoritatea nu o să-ţi poată răspundă. Necunoscând aceste lucruri, nu vom şti cum să ne alegem cele mai bune etape, astfel încât să ne putem atinge obiectivul, cu cât mai puţin efort din partea păsării. Asta înseamnă să-ţi iubeşti porumbeii, să minimalizezi pe cât posibil riscurile.

-          Mulţi spun că este mult mai greu să te menţii în fruntea clasamentelor decât să ajungi acolo, continuă tânărul. Este adevărat?

-          Cu siguranţă. Pentru a te menţine în vârf trebuie să fii mereu deschis la nou, să ai curajul de a încerca lucruri noi, atunci când alţii se tem să o facă. Iar cel mai folositor instrument în acest sens este menţinerea evidenţei. Totul trebuie notat. Poţi ajunge repede în vârf cu puţin noroc şi cu ajutorul unei păsări excepţionale. Însă pentru a rămâne acolo, ai nevoie de mult mai mult, ai nevoie de o familie de porumbei şi de propriul tău stil de lucru.

Tânărul îşi notase, cu altă ocazie, toate detaliile necesare pentru formarea unei familii de porumbei. Acum era interesat de modul de lucru. Ce îi deosebea pe campioni de restul lumii?

-          Să nu uiţi niciodată că felul tău propriu de a vedea lucrurile, modul tău de a gândi, determină în mare măsură rezultatele porumbeilor tăi în concursuri, îi spuse Sorin. Cel mai bun lucru pe care îl poţi face este acela de a observa proprii porumbeii şi de a acţiona în concordanţă cu cunoştinţele şi experienţa ta. Dacă vei observa doar ceea ce fac alţii, schimbând mereu regulile jocului, atunci vei fi printre învinşi. Să nu încerci să aplici metodele altora, doar de dragul de a le aplica, fără să iei în calcul diferenţele dintre condiţiile porumbeilor din crescătoriile respective şi condiţiile din crescătoria ta. Dacă unele metode sunt general aplicabile, altele, din contră, diferă foarte mult de la o locaţie la alta, de la o familie de porumbei la alta şi aşa mai departe.

-          Dar va trebui totuşi să avem un exemplu de urmat, nu? îl întrebă tânărul.

-          Bineînţeles. Nu trebuie să trecem în cealaltă emisferă şi să spunem că nu există nimic ce putem învăţa de la alţii. Chiar şi cei mai mari campioni au întotdeauna de învăţat. Pe cei care au încetat să mai fie deschişi la nou, să descopere noi secrete, să pună în practică tehnici noi de lucru cu porumbeii, nu o sa îi găseşti în clasamente decât ocazional. Chiar dacă de multe ori vei face şi greşeli, reuşita ta va depinde de rapiditatea cu care vei corecta şi înlătura efectele acestor greşeli. Atunci când copiezi în mod orbeşte un columbofil cu experienţă, s-ar putea să nu sesizezi corecţiile aplicate din mers de acesta, iar greşelile făcute să se transforme în unele mai grave, cu repercusiuni pe termen lung.

-          S-ar putea să mă înşel, dar cred că sunt columbofili care dau sfaturi doar pentru a testa anumite metode pe porumbeii altora, folosindu-i pe post de cobai. Dacă metoda are succes atunci toată lumea este mulţumită. De cele mai multe ori nu se întâmplă aşa, iar începătorului i se impută toată vina, evident.

-          Nu îndrăznesc să merg chiar atât de departe. Dar dacă permitem altora să deţină controlul asupra jocului nostru, cu siguranţă nu vom putea învinge. Este logic, cei care fac regulile jocului vor câştiga întotdeauna. În concluzie, va trebui sa fim mereu atenţi la nevoile propriilor porumbei. Cu alte cuvinte, trebuie să te uiţi mai mult la porumbeii tăi decât la crescătoria vecinului. Pentru că porumbeii tăi sunt cei de la care aştepţi rezultate. Tot ce aparţine de crescătoria ta este în responsabilitatea ta şi, dacă nu eşti mulţumit de rezultate, atunci va fi necesară o schimbare. Am auzit pe foarte puţini columbofili spunând: “Rezultatele mele sunt slabe, din cauză că porumbeii mei sunt slabi”. De obicei, se dă vina pe locaţie, crescătorie sau orice altceva.

-          Ca un ultim sfat, există ceva anume care poate face întradevăr diferenţa în acest sport? îl întrebă tânărul.

Da. Diferenţa o face modul ...........................................

Continuarea doar in cartea "Viata de Porumbel"