Electrolitii contin minerale si saruri cum ar fi sodiu, potasiu, calciu, magneziu, etc. Administrarea acestora este recomandata in special dupa concurs, in vederea recuperarii pasarilor dupa eforturile musculare dure.
Cu toate acestea sunt cateva pareri impotriva electrolitilor. Mai jos parerile catorva crescatori si medici veterinari americani, sursa: "Electolytes for the racing pigeons - good or bad?" http://www.pigeonmania.com/electrolytes-for-the-racing-pigeons-good-or-bad/
1. Dr. Wim Peters:
"Porumbeii nu transpira - deci de unde apare pierderea de electroliti in organismul acestora?
Se stie ca sarurile de sodiu sunt excretate cand sunt legate cu acidul lactic, insa acidul lactic se formeaza in timpul exercitiului anaerobic (exercitiu realizat in absenta oxigenului).
Eu spun ca porumbeii voiajori nu realizeaza niciun exercitiu anaerobic si, prin urmare, isi conserva sarurile.
Exceptie fac cazurile in care porumbeii isi pierd electrolitii sub alte forme: enterita, atunci cand rinichii au fost afectati de paramixoviroza, cand porumbeii vomita sau au diaree. In aceste cazuri, utilizarea lor este absolut esentiala.
Sunt impotriva utilizarii electrolitilor porumbeilor sanatosi. Colin Walker, in ultima sa carte are o parere diferita. Argumentul lui esta ca acidul lactic, produs in timpul exercitiilor anaerobice, leaga sarurile de sodiu si alte saruri, facilitand astfel excretia si pierderea acestora din corp.
Aceasta duce la o pierdere de electroliti si implicit la o recuperare indelungata.
Pentru a preveni acest fapt, el recomanda administrarea de electroliti. Sunt de acord cu acest rationament de inlocuirea electrolitilor pierduti, dar fac pasarile un exercitiu anaerob atunci cand zboara in mod normal?
Unii oameni de aici, in special cei care locuiesc in zone cu umiditate mai mare, doresc sa utilizeze electrolitii chiar si inaintea etapei de concurs. In aceste conditii pasarile vor fi hidratate corect? Nu-mi place asta, dar probabil ceva imi scapa mie. Vad ca dr. Colin Walker, de asemenea, avizeaza administrarea unei jumatati de doze de electroliti inaintea etapei de concurs.
Angajarea porumbeilor in concurs in cazul temperaturilor de peste 30 grade C poate deveni problematica. Nu pot fi de acord cu Bob Rowland, care afirma ca intre 20 si 35 de grade ar fi intervalul ideal de temperatura. Sunt sigur ca nu asta a vrut sa spuna.
Porumbeii care zboara pe vreme caniculara isi pot micsora temperatura interna doar prin cresterea ratei de evaporare prin gura, gat si plamani. Procedand astfel, in absenta apei de baut, creste posibilitatea (pericolul) de dezhidratare. Alternativa pasarii este aceea de a-si reduce sau de a-si opri activitatea fizica - zborul.
Acesta este motivul pentru vitezele mici de zbor si pierderile insemnate ori de cate ori aceste temperaturi ridicate apar in timpul concursurilor, in special a celor pe distante lungi.
Cand temperatura ambianta depaseste 30 C incep sa apara si problemele.
Desigur, exista unii porumbei care fac fata acestor conditii mai bine decat altii. Este vorba de o mostenire genetica, insa pasarile de talie mai mare tolereaza mai greu temperaturile ridicate decat cele de talie mai mica.
Umiditatea reduce si mai mult abilitatea porumbeilor de a face fata temperaturilor ridicate. In conditii de umiditate, evaporarea este drastic redusa, astfel incat pasarea nu reuseste sa-si reduca temperatura interioara, caldura devenind insuportabila.
Mai mult decat atat, daca peste temperatura ridicata si umiditatea ridicata, pasarile au si vant din fata, dificultatea concursului este serios marita. In acest caz pasarile pastreaza o altitudine mai joasa (acolo unde este mai cald) si trebuie sa lupte din greu impotriva vantului, in timp ce temperatura corpului se ridica. Rezultatele concursurilor cu vant din fata pe canicula sunt de obicei sumbre.
Nu cred ca administrarea electolitilor are vreun beneficiu.
In afara faptului in care porumbeii pierd electrolitii, nu avem niciun motiv sa-i administram. Porumbei, intr-o zi cu temperaturi normale, beau aproximativ 50ml de apa. Intr-o zi mai calduroasa porumbeii vor bea mai mult, insa administrarea electrolitilor in acea zi nu va avea legatura cu cantitatea de apa concumata. Insa porumbeii vor putea avea diaree, efectul fiind acelasi ca si in cazul administrarii unei sari amare.
Excrementele moi aparute ca urmarea utilizarii purgativului ar putea duce implicit la un consum mai mare de apa. In lipsa apei pasarile s-ar putea dezhidrata si chiar muri!"
2. Gordon Chalmers:
"Eu folosesc rar electroliti. Sentimentul meu este de a nu-i mai folosi deloc, cu exceptia cazului in care porumbeii pierd sever lichide, exemplu in cazul diareei.
Nu vad rostul folosirii electrolitilor inaintea concursurilor, deoarece, in cazul in care pasarile sunt pregatite corect si au acces la minerale tot timpul, electrolitii ar trebui sa fie la niveluri normale.
Adaugarea electrolitilor ar putea induce doar sete inutila.
Ma gandesc ca uneori, pasarile ar putea consuma electroliti in zborul de intoarcere catre casa, dar chiar si atunci sunt reticent in a-i folosi. E prefer sa le ofer apa proaspata, fara niciun aditiv, la intoarcerea din concurs, insa mai tarziu in aceeasi zi, adaug glucoza sau fructoza.
Chiar nu-mi place ideea administrarii unei jumatati de doze de electroliti inaintea concursului, asa cum sustine dr. Colin.
Punctul meu de vedere este acela de a evita administrarea electrolitilor inainte de imbarcare, iar dupa revenire pasarile trebuie lasate sa-si echilibreze singure necesarul de saruri, fara adaos de electroliti.
In timpul unui concurs, orice modificare semnificativa a numarului de batai din aripa la viteza de croaziera (in medie, o rata normala de 5.4 batai pe secunda), cum ar fi exploziile de viteza, zborul impotriva vantului, franari, etc, pot induce activitati anaerobe. Ca rezultat apare producerea acidului lactic."
3. Bob Rowland-Replica la cele spuse de Wim Peters:
"Parerea lui Wim este aceea ca administrarea electrolitilor nu are niciun beneficiu.
Acest argument ar putea fi adevarat daca noi am incerca sa concuram doar porumbei cu o echilibru perfect in ceea ce priveste electrolitii, in conditii optime de zbor si pe distante ideale.
Sunt doua motive pentru administrarea electrolitilor:
In primul rand pentru a fi siguri ca acestia sunt suficienti pentru o balanta buna, si al doilea de a consuma mai multa apa decat o fac in mod normal, astfel incat cantitatea de apa ingerata de porumbei sa fie suficienta pentru a putea face fata zborului catre casa.
Eu prefer sa cred ca daca le pot oferi un inceput mai bun, atunci cu siguranta ii voi rani mai putin. Daca nu ii pot ajuta, ii pot oare rani oferindu-le un posibil avantaj?"
Eu unul inclin sa cred ca Bob Rowland este cel mai aproape de adevar, avand in vedere concursurile tot mai dure din ultima vreme, concursuri efectuate majoritatea pe canicula.
Ce sa mai vorbim de faptul ca uneori, in cursele de fond-maraton, porumbeii au de traversat, in drumul lor spre casa, unul sau mai multe masive muntoase.
Interesant comentariul de mai sus al dr. Wim Peters. De retinut faptul ca pe langa temperaturile ridicate mai trebuie urmarite si directia vantului si nu in ultimul rand gradul de umiditate. Cunoscand toate aceste lucruri, vom putea pregati pasarile mai bine inaintea angajarii si, cel mai important, le vom putea recupera adecvat la intoarcerea din concurs.
Bafta!
Multe
alte articole columbofile despre cercetare, genetică, tratamente, etc găsiți
aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu