Pierderile sunt inevitabile in sportul columbofil, daca toate pasarile s-ar intoarce nu am avea suficient spatiu sa le adapostim. Deasemenea, selectia celor mai bune pasari nu ar fi posibila.
Principala cauza a pierderilor este managementul defectuos, altfel spus greselile facute de crescator. Multe pierderi apar si datorita pasarilor de prada, a vanatorilor, etc.
Iar, ca si cand acestea nu ar fi fost indeajuns, se pare ca cele mai noi inventii umane – Internetul, telefonia mobila, aparatura GPS, etc – ne afecteaza in mare masura porumbeii, facandu-i de multe ori sa nu mai gaseasca drumul inapoi spre casa.
Este, deasemenea, cunoscut faptul ca supra-aglomerarea creeaza probleme, inducand pasarii reticenta de a se intoarce intr-o crescatorie unde trebuie sa se lupte pentru un loc de odihna, un loc la hranitor sau adapator.
In continuare cateva greseli pe care le facem cu totii, mai ales incepatorii, greseli in urma carora se pot pierde foarte multe pasari, uneori pasari de calitate:
1. Necorelarea obiectivelor cu perioada de imperechere, respectiv naparlire este primul pas spre insucces.
Degeaba, vreau eu sa particip la cursele de fond, daca la data desfasurarii acestor concursuri porumbeii mei se vor afla intr-un stadiu avansat de naparlire.
Dar si mai grav este ca majoritatea incepatorilor zboara pasarile dupa ureche sau dupa cum vad la altii. Multi nici nu cunosc regulamentul national sportiv al federatiei din care fac parte.
Cati dintre colegii de club incepatori stiu ce presupune obtinerea unei norme la categoria General, de exemplu?
Cati isi fac un plan de zbor functie de planul oficial de zbor, dar si, mai important, de situatia propriilor porumbei?
2. Aducerea precoce a porumbeilor in forma. Asa cum se stie, forma maxima apare atunci cand porumbelul arunca primele remige primare, iar prima pana este aruncata incepand cu a 10-a zi de clocire a celei de-a doua ponte.
Sa presupunem ca porumbeii pe care ii detinem sunt porumbei de fond. Ce se va intampla cu acesti porumbei imperecheati prea devreme?
In timpul concursurilor de viteza, se vor afla in forma maxima, dar nu vor putea obtine rezultate spectaculoase pentru ca nu fac parte din aceasta categorie.
Apoi, in timpul concursurilor de fond, gradul de naparlire avansata nu le va permite sa obtina rezultatele scontate. Mai ales daca porumbeii nu au fost recuperati total dupa fiecare etapa – alta greseala a incepatorilor.
3. Angajarea porumbeilor nerecuperati total dupa concursul precedent.
Aceasta greseala a non-campionilor duce la pierderea masiva a porumbeilor, chiar daca originile sunt foarte bune. Un porumbel care nu se afla intr-o stare perfecta de sanatate nu are cum sa iasa printre invingatori.
Am auzit in nenumarate randuri diversi crescatori spunand ca ei detin doar porumbei de fond, dar uitandu-ma pe clasamente am vazut cateva clasari razlete, si surpriza (sau nu!) aceste clasari erau la categoriile viteza-demifond.
De ce oare?
Din cauza celor mentionate mai sus. La primele etape porumbeii vor obtine ceva rezultate aflandu-se in forma buna, insa pe masura ce gradul de oboseala va fi mai mare, porumbeii nu vor mai da randament si se vor putea pierde chiar la categoria de distanta din care fac parte – fond.
Apoi, vom crede ca pedigree-le sunt mincinoase, cand de fapt vina ne apartine noua in totalitate.
Nerecuperati total, starea de sanatate a porumbeilor se va diminua treptat si se vor pierde la concursurile mai grele, de obicei cele de la distante mari.
4. Antrenarea insuficienta a porumbeilor inaintea concursurilor oficiale.
Avand in vedere ca majoritatea crescatorilor isi tin iarna porumbeii inchisi pentru a diminua pierderile datorate atacurilor pasarilor de prada si de a evita infectiile respiratorii din cauza temperaturilor foarte scazute, antrenamentul devine obligatoriu.
Degeaba avem pasari de calitate, sanatoase, hranite corespunzator, daca aceste pasari nu sunt antrenate suficient, muschii sunt atrofiati si nu vor putea face fata la zboruri.
Este foarte important ca primele antrenamente sa se faca doar in jurul casei, iar dupa cca. 2 saptamani , timp in care durata antrenamentului creste progresiv, sa se inceapa primele antrenamente individuale.
Altfel, pasarile vor pica in febra si se vor pierde.
De exemplu, una dintre greselile mele de anul accesta a fost sa cred ca dupa un prim antrenament de la aproximativ 10km, pasarile sunt antrenate suficient pentru a face fata unui al doilea de la 25km. Asta in conditiile in care nu am avut posibilitatea de a antrena pasarile pe langa casa decat seara, si observasem ca durata antrenamentului liber (fara steag) nu depaseste 20 de minute.
Asadar, pasarile au fost insuficient antrenate.
Ce s-a intamplat la antrenamentul de la 25 de km a fost aproape un dezastru. Din 13 porumbei, doar 5 au gasit crescatoria in prima ora, alti 3 – dintre care 2 tardivi nezburati in toamna – sosind a doua zi.
Porumbelul care s-a intors in aproximativ 5 ore, in toamna, de la Derby-ul cu puii (345km), obtinand locul 2, acum i-au trebuit 4 ore sa se intoarca de la 25 de km.
Recunosc, directia de zbor a fost intoarsa cu 180 de grade – in toamna au zburat pe Ardeal, acum facand antrenamentele pe directia spre Ukraina.
Cert este ca dupa 3 zile – timp in care am antrenat dimineata si seara cate o ora porumbeii in jurul casei – am refacut lansarea, de data asta de la 35 de km pe aceeasi directie. Rezultatele au fost surprinzatoare: 12 porumbei din cei 13 au ajuns acasa in prima jumatate de ora, ultimul (tardiv) sosind dupa 2 ore.
Paradoxal, ultimul porumbel sosit a doua zi de la 25 de km, a fost primul sosit de la 35 de km.
Sa fi invatat porumbeii noua directie de zbor? Sau antrenamentul a dat roade?
Conditiile de lansare au fost aproximativ aceleasi cu o mentiune:
De la 25 de km lansarea am facut-o in grup, iar de la 35 de km individual, dar totusi la durate foarte mici – de ordinul secundelor. Asta pentru ca am observat ca la prima lansare stolul oscila in alegerea directiei, luand-o intr-un final in sensul opus crescatoriei – sensul folosit in toamna cand se intorceau de la zborurile din Ardeal (180 de grade fata de noua directie).
Acestea sunt doar cateva dintre greselile noastre. Cu siguranta, daca ar putea vorbi, porumbeii ne-ar imputa mult mai multe. J
Bafta la zboruri!
Multe
alte articole columbofile despre cercetare, genetică, tratamente, etc găsiți
aici:
Mult adevar, dar totusi trebuie "sa ne jucam si noi"
RăspundețiȘtergere