Mai
jos, traducerea articolului “Heading for
the disillusion ” de Ad Schaerlaeckens (sursa: http://www.schaerlaeckens.com/articles/articles-english/Articles%20English%202017/heading-for-the-disillusion/)
Calea
spre deziluzie
Sunt acele zile în care mă întreb dacă
este ceva în neregulă cu mine. Dar am descoperit că este mult mai interesant să
mă întreb dacă colegii mei de club sunt ţicniţi. Chiar şi mai interesantă este
întrebarea dacă voi, dragi cititori, nu aveţi nevoie cumva de un psihiatru.
Dacă răspunsul la toate aceste
întrebări este DA, putem spune că noi, crescătorii de porumbei, avem o problemă
comună.
Am ajuns la această concluzie, în urma
unui seminar.
Am mers la acel seminar cu oarece reţinere,
deoarece ca membru al unui grup, dăm impresia că am fi cunoscători. Dar
seminarul a fost în provincia Zeeland şi am o slăbiciune pentru oamenii de acolo,
încă de când i-am întâlnit prima dată. Am crezut întotdeauna că au rămas
aceeaşi fermieri grosolani cu cizme mari, îmbrăcaţi în albastru. Cât de mult
m-am înşelat!
Prezenţă
În forum au fost prezenţi, printre
alţii, crescătorul J, unul dintre cei mai controversaţi jucători din această
parte a Marelui Zid şi crescătorul S, un simplu zburător de pui, al cărui mare
defect este că spune mereu lucrurilor pe nume. Recent acesta a cauzat agitaţie,
susţinând că putem uita de rezultate bune, dacă concurăm cu pui slab calitativ.
În mod normal, trei persoane sunt
suficiente în forum, dar atunci când oamenii din Zeeland organizează ceva, ei
vor să o facă la modul absolut.
Scena era plină. Erau acolo, de
asemenea, un producător de medicamente
şi nu mai puţin de doi medici veterinari.
Cu o asemenea adunătură, dezastrul era
garantat.
Plictisitor
Seminarul a început aşa cum încep
majoritatea seminarelor: plictisitor.
Prima întrebare: Ar putea oare ca
Uniunea Naţională (NPO) să facă ceva astfel încât porumbeii care se întorc
acasă dintr-un concurs să nu se amestece cu cei care vin din alt concurs?
Deoarece ăsta ar fi motivul pierderilor
masive.
Haideţi să fim serioşi! Sunt porumbeii
aşa de proşti încât să zboare împreună cu alt stol care se intersectează cu ei?
În anii 60 şi 70 cerul era de zece ori
mai plin de păsările care se întorceau de la concursuri. De ce nu exista
această problemă şi atunci?
Crescătorul S m-a aprobat şi a spus că
este o prostie.
„Aveţi
nevoie de porumbei buni”, a spus acesta.
Crescătorii prezenţi nu au fost
impresionaţi şi clar nu se aşteptau la acest subiect. Porumbeii lor sunt deja
buni, nu-i aşa? Tot ce voiau era să afle cum îi pot face să zboare mai repede.
Din acel moment, atenţia le-a fost captată,
în întregime, de către cei doi medici veterinari şi producătorul de
medicamente. Ideile despre viruşi, bacterii, vitamine, antibiotice,
dezinfectante au zburat prin sala imensă.
Veterinarii au fost atât de bombardaţi
cu întrebări, până când au fost copleşiţi de duhul pe care ei înşişi l-au scos
din sticlă.
Misticism
În momentul în care un veterinar era pe
punctul de a spune că ar putea face porumbeii să zboare mai repede, folosind
remedii homeopate, mi-a revenit dureros, din nou, un gând în minte:
Misticismul şamanului care cântă la
luna plină pentru a obţine leacul miraculos care va transforma porumbeii în
învingători, va persista atâta timp cât va exista sportul columbofil.
În imaginaţia mea am văzut toţi acei
oameni de bun simţ îndreptându-se spre farmacie, ziua următoare.
Şi am fost imediat agresat de gândul că
mi-am ales profesia greşită.
Dacă vrei să faci bani, trebuie să te
ocupi de sănătate.
Inserati iluzia oamenilor că pot trăi
veşnic, dacă înghit pastila „X” şi ei vor face totul să-şi sacrifice ultimii
bani pentru asta.
Crescătorii de porumbei nu sunt cu
nimic diferiţi.
Facelift
La Olimpiada din Bruxelles şi la alte
expoziţii columbofile, a devenit clar că sportul columbofil a suferit un
facelift. Mulţumită, în special, industriei farmaceutice şi a comercianţilor
din domeniul sănătăţii.
Am fost bombardaţi cu o mulţime de
pliante, pastile, poţiuni, borcane, etc.
Pentru campioni a devenit o scenă de
comedie plină de efecte hazlii. Nimic nu este destul de nebunesc, nebunia
colectivă a îmbrăcat forme terifiante.
Niciodată nu am mai auzit pe cineva să
strige:
„Pentru ce să folosesc toate
acesta rahaturi, atâta timp cât nu am porumbei buni?”
În mod deliberat, vânzătorii de castele
de nisip utilizează cuvinte cheie, cum ar fi: oligoelemente, enzime, biotină şi
aşa mai departe.
Ele presupun cunoaştere, cunoaşterea înseamnă
putere, iar puterea însemnă bani.
Astfel, mulţi „cunoscători” în ale
medicinei se folosesc de naivitatea oamenilor obişnuiţi, prinzând în plasele
lor atât de mulţi crescători precum şi cel mai bun pescar. Asta până va sosi
timpul în care vor dispărea ca urmare a propriei lor creativităţi.
Campionii
şi clovnii
Campionii din sportul nostru sunt
campioni deoarece se concentrează în primul rând pe calitate.
În timp ce mari perdanţi caută refugiu
în farmacie, campionul se uită gânditor la tavan, pe timpul nopţii.
Îşi face griji, gânduri şi transpiră.
Ce mascul ar trebui să împerechez cu acea femelă? Ar trebui să aduc sânge nou
în crescătorie? Ce păsări ar trebui eliminate din crescătorie?
Până când soţia sa îi spune:
„Te
rog să dormi!
„Da,
dragă!”, răspunde campionul, însă nu se culcă.
Învinşii gândesc mai puţin, ceea ce,
întâmplător, le face viaţa mult mai uşoară, şi dorm fără vise.
Însă, în spatele uşii dormitorului,
şamanii cu pungi de plastic urmăresc cu zâmbetul pe buze eşecul acestora.
Până la urmă, rezultatele lor proaste
sunt pâinea zilnică a acestor şarlatani.
Odată am pus un porumbel adevărat în
mâinile unui astfel de „cunoscător” în ale medicinei. Încă îmi amintesc de
frica pe care am putut-o citi în ochii lui. Vocabularul său era în mod clar
invers proporţional cu numărul de porumbei pe care îi tratase vreodată. Mi-am
luat porumbelul din mâinile acestuia, aproape ştrangulat.
Lucrul bun este că publicitatea lor
este adesea amuzantă, dacă nu ar fi atât de tragică.
Ridicol
Într-o revistă columbofilă puteţi vedea
pe cineva cu o sticlă în mână spunând: „Sunt John şi am câştigat Barcelona, deoarece
am folosit suplimentul X”, arătând semnificativ către sticla din mâinile sale.
Puteţi citi de ce William a câştigat
Pau. Asta deoarece a administrat porumbeilor suplimentul Y.
Şi astfel suntem pilotaţi în jungla
minciunilor. Oamenii vor face orice când e vorba de sănătate. Cred că unii ar
fi capabili să poarte o pălărie plată, dacă ar citi undeva că acest lucru le
îmbunătăţeste activitatea sexuală. În imaginaţia lor cred că se pot descurca cu
întreg haremul sultanului.
Morala
În sportul columbofil, multe explicaţii
pentru eşec se nasc în imaginaţia noastră.
Totuşi…
toţi cei care cred că pot schimba forma păsărilor, turnând dintr-o sticlă, se
îndreaptă către aceeaşi destinaţie: DEZILUZIA!
Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:
http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/01/articole-ad-schaerlaeckens.html
Articole ale altor columbofili celebri, aici:
Articole ale altor columbofili celebri, aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu