Mai jos,
traducerea articolului “Wrong” de Ad
Schaerlaeckens (sursa: http://www.schaerlaeckens.com)
Greşeli
Uneori, oamenii spun: “cei care
fac cele mai puţine greşeli sunt aceia care ies învingători”, iar eu cred că
este ceva adevăr în spusele lor. La urma urmei, cu toţii facem greşeli.
Aşadar, documentaţi-vă, ascultaţi
ce spun alţii şi fiţi deschişi la toate lucrurile noi. Nu este o coincidenţă
faptul că aproape toţi marii campioni din Belgia şi Olanda sunt abonaţi la
revista columbofilă “De Duif”, în care public şi eu articolul meu săptămânal.
Antrenamentul
Păsările unui prieten nu arătau
prea bine, lucru pe care trebuie să-l fi observat şi el, de vreme ce, cu o zi
înainte, vizitase un medic veterinar.
Nu fusese nimic în neregulă.
“Nimic în neregulă” înseamnă că
păsările nu erau bolnave, însă faptul că acestea “nu erau bolnave” nu înseamnă
că ele se aflau într-o formă bună.
Apoi, am descoperit motivul pentru
care păsările sale arătau aşa de rău. Tipul îşi antrena păsările zilnic, şi de
fiecare dată, la sosire, le arăta femelele.
Şi asta nu a fost totul. În timpul
vizitei mele, porumbeii zburau în jurul crescătoriei. Era seara târziu, ploua
şi sufla un vânt rece. Nu vântul era problema, ci ploaia. Porumbeii uzi au
nevoie de mişcare pentru a se usca. Noaptea ei nu se pot mişca, deci ei vor
rămâne uzi, ceea ce îi scoate rapid din formă.
Deci, ce a greşit prietenul meu?
A eliberat zburătorii în fiecare
seară, indiferent de vreme, ceea ce nu este, nici pe departe, un lucru bun. Mai
mult de atât, păsările cu experienţă nu au nevoie să fie antrenate, de la
distanţă, aşa de des. De trei sau de patru ori este suficient.
Puii
Acum, în timp ce scriu acest
articol, puii mei au 8 săptămâni şi încă nu zboară nici un metru. Trebuie să
recunosc că am pus laolaltă prima şi a doua serie de pui, ceea ce este departe
de situaţia ideală. Dar faptul că puii nu zboară la 8 săptămâni este oare o problemă?
Unii oameni CRED că este o problemă.
Şi se întreabă dacă nu cumva ar trebui să le administreze medicamente sau să
folosească steagul sau mingea?
Nici una, nici alta. Deoarece ei
îşi fac griji degeaba.
Îmi aduc aminte de Serge van
Elsacker. Păsările sale nu se antrenau nici când aveau 3 luni. El nu îşi făcea
griji şi mai târziu s-a dovedit că a avut dreptate. Aceleaşi păsări, care
păreau a fi prea leneşe pentru a zbura de pe acoperişul crescătoriei, au
evoluat foarte bine în acel an.
Şi de ce să administrăm
medicamente contra tricomonozei, dacă nu avem de-a face cu tricomonoza? Cu cât
trataţi mai puţin, cu atât efectul medicamentului va fi mai mare atunci când o
faceţi.
Pripăşiţii
Nu sunt puţini aceia care cred că
puii, care se pierd şi intră într-o crescătorie străină, sunt lipsiţi de
valoare. Prin urmare aceştia nu-i vor recupera.
Au ei dreptate?
Sunt prea multe exemple care arată
că nu au dreptate.
Luaţi, de exemplu, pe Armand
Schoolmeesters. Acesta a avut un pui care se pierdea după fiecare antrenament.
Până când a obosit să-l tot recupereze de peste tot. L-a închis în
compartimentul de reproducţie, neînţelegând niciodată de ce a făcut acest lucru.
Şi ghiciţi ce s-a întâmplat?
Pasărea, care a fost aşa de proastă pentru a-şi găsi drumul spre casă, chiar şi
de la 5 km, a devenit reproducătorul de bază al crescătoriei, reproducând
campion după campion.
De asemenea, greşit
Majoritatea crescătorilor îşi eliberează
puii afară la aceeaşi oră. Asta este bine. O oră mai târziu sau mai devreme nu
face mare diferenţă, însă există, totuşi, nişte limite.
Îmi aduc aminte foarte clar de o întâmplare
de-a lui Klak. Era o zi frumoasă de vară. El şi soţia sa au vrut să meargă la
plajă, aşa că au lăsat puii afară mai devreme în acea dimineaţă. Jumătate din
ei s-au pierdut.
Şi încă ceva: unii oameni aşteaptă
vremea frumoasă înainte de a elibera din nou un porumbel care s-a pierdut şi pe
care l-au putut recupera. Nimic în neregulă în a aştepta un timp, oferindu-i astfel
posibilitatea de aclimatizare. Dar nu ar trebui să eliberaţi o astfel de pasăre
pe vreme frumoasă, dimpotrivă.
Cel mai bun lucru este să-l
eliberaţi, mai târziu, în aceeaşi zi, împreună cu alţi porumbei şi, chiar mai
bine, pe vreme înnorată şi ploioasă. Vă îmbunătăţiţi, astfel, şansele de a nu-l
pierde din nou.
Păsările mature
O altă greşeală făcută de către
începători, în special, este aceea de a cumpăra porumbei maturi de la
crescători care nu au renunţat la sportul columbofil. Complet greşit, mai ales
când cumpăraţi porumbei prin intermediul Internetului, de la oameni pe care nu-i
cunoaşteţi.
Doar proştii îşi păstrează
păsările mediocre şi le vinde pe cele mai bune. Uitaţi cuvintele seducătoare
folosite în reclame!
Începătorii cumpără astfel de
păsări, deoarece aceştia nu au răbdare. Ei doresc să reproducă din ei cât mai
curând posibil, în special dacă pedigree-ul este promiţător. Ceea ce ei nu
realizează este faptul că majoritatea porumbeilor nu sunt buni, indiferent de
pedigree.
Nerăbdarea este, de asemenea,
motivul pentru care aceştia cumpără pui proşti. Ei doresc să cumpere puii din a
doua sau a treia serie, dacă este posibil. Dar adevărul este că şansele de a
cumpăra pui buni sunt cu atât mai mari cu cât aşteptaţi mai mult.
Eu unul păstrez pentru mine puii
din cele mai bune perechi, din primele serii. De ce ar fi alţii diferiţi?
Nu prea inteligent
Este vorba de un crescător care
credea în administrarea vitaminelor, porumbeilor săi zburători. Aceştia,
oricum, nu au nevoie de vitamine. Odată l-am văzut preocupat de a dizolva în
apă caldă aceste vitamine. Întradevăr se dizolvă mai uşor, însă foarte repede
nu va rămâne nimic din aceste vitamine.
Înţelegeţi acum de ce amplasarea
adăpătoarei în bătaia soarelui este, de asemenea, greşită? Atât vitaminele cât
şi medicamentele se vor altera foarte repede şi pe deasupra, în acest fel,
contribuiţi la crearea unui focar de tricomonoză. Tricomonoza se dezvoltă cel
mai bine în apă caldă.
O altă greşeală este de a ţine
boxele goale deschise. Acestea trebuie întotdeauna închise, dacă nu vreţi să
aveţi probleme.
Adăpătorile nu trebuie ţinute în sputnik, pe vreme călduroasă.
Dozarea medicamentelor
Aveţi mare grijă, de asemenea, să
administraţi păsărilor dozele necesare de medicament. Acest fapt este în
strânsă legătură cu cantitatea de apă pe care porumbeii o pot bea. Un bun veterinar
va ţine seama, întotdeauna, de vreme atunci când administrează medicamente.
De exemplu, pe vreme caldă se
administrează mai puţin, iar pe vreme rece mai mult.
Acesta este şi motivul pentru care
un bun veterinar niciodată nu vă sfătuieşte să trataţi pe timpul iernii. Atunci
păsările beau foarte puţină apă, şi prin urmare prea puţin medicament va ajunge
în corpul lor. Iar prea puţin medicament este mult mai rău decât un pic prea
mult.
Nu uitaţi! Dacă medicamentul e
lichid, întotdeauna agitaţi sticluţa înainte de utilizare.
Simplu? Întradevăr! Dar nu aveţi idee
câţi oameni trec cu vederea aceste lucruri simple, deoarece acestea par prea
simple.
Compartimentul de zburători din crescătoria A.S. Boxele goale sunt
închise.
Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:
http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/p/ad-schaerlaeckens.html