Probabil că mulţi dintre noi, crescătorii de porumbei, am fost puşi câteodată în faţa unor întrebări fără răspuns, referitor la medicamente versus suplimente naturale.
De ce trebuie să administrez ceva porumbeilor şi mai important cât şi când să fac acest lucru? Sunt bune suplimentele naturale, pot înlocui acestea antibioticele, iar dacă da, în ce condiţii? Majoritatea răspunsurilor se transmit pe cale orală de la crescătorii experimentaţi către începători. Însă acest telefon fără fir poate duce la multe greşeli, fiecare trecându-şi sfaturile primite prin propriul filtru de întelegere. Lipsa unui sfat competent, mă refer aici la medicii veterinari, poate amplifica foarte mult greşelile noastre.
În cele de mai jos, găsiţi traducerea unui schimb de idei dintre Bob Rowland si un alt crescător american, Phillip Stireman, sursa “Antibiotics – Man made v’s Natural and their frecquent use…” (http://www.pigeonbasics.com/articles/article18.html).
Scrisoarea lui Phillip Stireman:
“O să-ţi pun o întrebare retorică cu scopul de a provoca un pic gândirea.
Cei mai mulţi dintre noi înţelegem de ce administrarea antibioticelor, pentru o perioadă greşită de timp sau într-un dosaj incorect, este o idee proastă. Mulţi crescători, de asemenea, aleg să trateze tot lotul, nu vorbesc aici de cei care consideră că administrarea antibioticelor este o idee proastă în toate situaţiile.
Cred că majoritatea crescătorilor sunt de acord că tratarea periodică a păsărilor cu o doză redusă de antibiotic este una greşită, nu-i aşa? Bacteriile devin rezistente în timp sau suferă mutaţii rezultând forme mult mai grave, uneori aproape imposibil de tratat.
Ce am să spun în continuare poate părea ridicol sau absurd, dar te rog să te gândeşti totuşi la asta.
De ce unii oameni se laudă că unele suplimente naturale au proprietăţi de antibiotice? Usturoiul, de exemplu, se presupune că este un antibiotic natural. Aşadar, prin administrarea usturoiului, oferi păsărilor, periodic, o sursă slabă de antibiotic. Exact ce am agreat că ar fi un lucru greşit, doar cu un paragraf mai sus.
Înţeleg că antibioticele diferă, cu toate acestea, care este diferentă dintre a pune usturoi în apă sau pe mâncare în fiecare zi şi administrarea unei soluţii slabe de antibiotic în apă, la fel de des? Dacă ai de gând să-mi zici că în usturoi cantitatea de antibiotic este infimă, acesta nu este un răspuns destul de bun. Pentru că de fapt, acest lucru ajuta bacteriile de a deveni mai uşor rezistente. Dacă nu se întâmplă aşa, atunci de ce nu am administra zilnic o cantitate slabă de antibiotic, în apă?
De asemenea, nu cred că este corect să folosim argumentul: “Totul este natural”. Arsenicul şi cianura sunt la fel de naturale.
Până când cineva nu o să-mi spună de ce antibioticele sau alte medicamente sunt rele, trebuie să închei spunând că nu-mi place ideea administrării antibioticelor, cu excepţia cazurilor de ultimă instanţă.”
O întrebare destul de bună, aş zice eu. Aşa cum am fost învăţaţi, o cantitate mică de antibiotic nu poate omorî bacteriile în totalitate, iar cele ce rămân, devin, evident, mai puternice.
Ceea ce nu te omoară, te întăreşte!
Să vedem şi care este răspunsul lui Bob Rowland:
"Phillip,
Întrebarea ta cu privire la folosirea usturoiului ca şi antibiotic natural este interesantă, dar tu mi-ai dat câteva exemple în care vorbeşti de o doză infimă. Cine spune că este vorba de o doză slabă sau subdozaj? Acest lucru este în funcţie de cât de puternic este soluţia de usturoi pe care o administrezi. Există usturoi roşu chinezesc, din care dacă iei o singură bucăţică şi o bagi în gură, este posibil să-ţi provoci o rană. Există usturoi şi usturoi. Nu toate tipurile sunt la fel.
Toate bacteriile, la fel ca toate fiinţele vii, au ADN propriu, iar dacă există ceva care poate deteriora acest ADN, aşa încât acesta să nu se poată reproduce sau chiar trăi, atunci acesta nu poate fi decât un antibiotic eficient, indiferent dacă acesta este natural sau făcut de om.
De unde ideea că medicamentul trebuie să fie puternic pentru a-şi face efectul? Eu iau zilnic o pastilă mică pentru tiroidă, de doar 0.12mg, iar aceasta este foarte eficientă, păstrând acea parte din mine funcţională. De asemenea, iau doar 2mg de Prednison, iar această pare foarte mică, nefiind de mărimea unei linguri, şi totuşi îmi creează tot felul de probleme.
Oare cum au supravieţuit vieţuitoarele milioane de ani, până când noi oamenii am apărut cu aceste antibiotice artificiale? Răspunsul se află în acele lucruri, cum ar fi usturoiul sau ginseng-ul şi există alte mii asemenea lor.
Nu există suficient de multe chimicale pe această planetă pentru a trata toate problemele. Cu toate acestea, natura nu s-a schimbat niciodată, furnizând mereu soluţii la problemele care au apărut. Legile naturii nu s-au modificat, dar înţelegerea noastră a evoluat şi eu personal cred că se va descoperi şi leacul pentru cancer sau orice altă problemă, aşa cum totul a fost prevăzut, iar noi trebuie doar să vedem ce are efect şi pentru ce.
Eu nu sunt împotriva antibioticelor artificiale, atunci când nu există un echivalent natural care să se fi dovedit eficient, şi, aşa cum am menţionat mai înainte, eu iau zilnic câteva medicamente produse de om, dar împreună cu acestea, iau, de asemenea, câteva produse medicinale naturale, iar toţi cei care mă văd îmi spun că arăt mult mai bine. Fireşte sunt de acord, dar numai după ce o întreb pe soţia mea, să văd dacă şi ea mă percepe în acelaşi fel. Ea râde doar la mine, dar acest lucru poate că nu este aşa de rău, având în vedere că ni se spune să râdem zdravăn în fiecare zi, iar eu îi provoc soţiei acest râs.”
O explicaţie destul de bună oferită de Bob Rowland, însă nu pot să nu remarc faptul că analogia făcută de acesta se referă la altă clasă de medicamente, ci nu la antibiotice.
Însă, ca de obicei, Bob Rowland oferă un răspuns complet, iar de data aceasta a avut ajutorul unui specialist, Susanne Russo. Să vedem care este răspunsul acesteia referitor la deosebirea dintre administrarea usturoiului sau a unui antibiotic.
“În primul rând, usturoiul conţine uleiuri volatile, ca alicina şi garlicina cu proprietăţi antiseptice şi antibiotice. Aceste uleiuri volatile sunt numărul 1 dintre diverşii constituienţi ai usturoiului. De asemenea, usturoiul conţine şi vitaminele A, B, C, E şi seleniu.
Pe de altă parte, majoritatea antibioticelor sunt derivate sintetice obţinute dintr-un singur extract.
Diferenţa dintre utilizarea suplimentelor naturale, ca usturoiul, versus antibiotice artificiale, este aceea că antibioticul este proiectat să ţintească o anumită boală sau grup de bacterii. În usturoi nu sunt doar substanţe cu proprietăţi antibiotice, orientate spre inhibarea dezvoltării bacteriilor, ci şi alţi constituienţi (vitaminele), acţionând ca un întreg la protejarea ficatului, stimularea imunităţii şi regularizarea multor altor funcţii din organism.
Când administraţi o substanţă ce acţionează mai degrabă pentru a inhiba dezvoltarea, decât pentru a distruge, există, de asemenea, o probabilitate mai mică de apariţia mutaţilor sau crearea rezistenţei bacteriilor, din cauza utilizării repetate.”
Nu cred că mai este nevoie de niciun comentariu. Susanne Russo a explicat mai sus avantajele pe care le-a descoperit natura pentru toate fiinţele de pe această planetă, faţă de descoperirile omului. Oricât de mult credem noi, oamenii, că am avansat cu tehnologia în ultimele secole, natura a avut timp miliarde de ani să se ajusteze pe cerinţele şi nevoile noastre.
Totuşi, va trebui să avem grijă atunci când folosim produsele naturale. Acestea nu au un efect rapid, ca şi antibioticele artificiale, deci pentru cazurile de urgenţă este bine să avem la îndemână ambele tratamente, ele completându-se foarte bine.
Ideea este de a oferi suplimente naturale preventiv, iar medicamente de sinteză doar în cazuri extreme. Combinarea acestora ţine de fiecare în parte, eu unul mai cred, încă, în sănătatea naturală a porumbeilor.
Baftă tuturor!
Alte
articole Bob Rowland, aici:
Articole
ale altor columbofili celebri, aici:
