"HONESTY is a very expensive gift. Do not expect it from cheap people" - "CORECTITUDINEA este un dar foarte scump. Nu te astepta la asa ceva din partea oamenilor ieftini"

Warren Buffet



joi, 26 februarie 2015

"Despre imperecherea porumbeilor", traducerea articolului "Match-mating methods with pigeons", de Thomas Smith

Mai jos găsiți traducerea articolului “Match-making methods with pigeons” de Thomas Smith.



Despre împerecherea porumbeilor

Să aruncăm o privire asupra importanței selecției naturale, a intervenției crescătorului şi performanțele porumbeilor în activitatea de împerechere.

Zborul este argintul, iar matca este aurul
Este deseori raportat faptul că, atunci când un anumit crescător descoperă un zburător de excepție printre echipa lui de porumbei din acel an, părinții acestuia deja au fost eliminați din crescătorie, datorită performanțelor lor slabe ca şi reproducători din anii trecuți.
O pereche reproducătoare nu poate fi testată corespunzător dacă din ea nu reproducem suficienți de mulți pui. De asemenea, porumbeii reproducători ar trebui testați în pereche cu mai mulți parteneri.

Selecția naturală
În ceea ce priveşte alcătuirea cuplurilor, selecția naturală înseamnă a permite păsărilor să-şi aleagă liber perechea. Ca şi în cazul nostru, al oamenilor, se crede că porumbeii sunt atraşi reciproc datorită temperamentului, caracteristicilor fizice, adaptabilității, etc.
Crescătorii campioni, deseori, au observat că perechile, care au avut posibilitatea de a-şi alege singuri partenerii, au reprodus cei mai buni zburători.
Ar fi ignorant să concluzionăm faptul că această metodă ar fi singura care ar trebui adoptată. Dacă puneți 10 perechi în acelaşi compartiment, porumbei se vor împerechea la fel ca ultima dată, pentru că asta este singura alegere pe care o pot face.

Intervenția omului
Am spus, în alt articol, că porumbelul voiajor modern a fost obținut prin diverse împerecheri, prin selecția omului, iar acum nu putem să dăm înapoi.
Lăsați nesupravegheați, super reproducătorii sau super zburătorii, din orice crescătorie, nu vor putea să găsească cele mai bune combinații, riscând să se realizeze împerecheri între păsări de tipuri diferite, distrugând ani grei de muncă, care au dus la formarea unui porumbel superior.
Desigur, acest lucru se va întâmpla, mai ales, atunci când se țin la un loc mai multe tipuri de porumbei.
Acelaşi lucru e valabil şi în cazul împerecherii unor păsări de calitate superioară cu păsări de o calitate inferioară.
Există riscul ca porumbeii să se împerecheze cu rudele lor, aşa încât, un mascul se poate combina cu mama, surorile sau fiicele lui. Se folosesc, bineînțeles, şi astfel de împerecheri, dar numai într-un sistem de consangvinizare bine pus la punct. Consangvinizarea fără discernământ nu păstrează calitatea.
Ideal, porumbeii specializați pentru concursurile de viteză nu ar trebui împerecheați cu campionii de fond-maraton, fapt ce ar putea ruina ambele tipuri de păsări.
Cu toate astea, mulți crescători nu sunt de acord cu privire la clasificarea porumbeilor pe tipuri diferite, în funcție de distanța la care ei excelează.
Aceştia cred că, modificând programul de antrenament, porumbeii vor simți asta, şi orice pasăre va reuşi să zboare de la orice distanță şi în orice condiții meteorologice.
Însă un studiu mai atent al clasamentelor demonstrează că nu toți porumbeii răspund la fel de bine la concursurile diferite, iar cei care o fac sunt excepția de la regulă, ci nu regula.
Au fost nevoie de ani buni pentru a creea o anumită linie, prin planificări bine gândite a combinațiilor, pentru a elimina genele slabe şi nedorite. Ar trebui să învățăm metodele utilizate şi să avem grijă să nu distrugem zestrea genetică moştenită.
Am atins, de multe ori, subiectul împerecherilor în linie, consangvinizării şi încrucişării. Soluția pe termen lung, susținută de crescătorii campioni din întreaga lume, este aceea de a-ți forma o familie proprie de porumbei, folosind o metodă proprie, conservând caracteristicile super reproducătorilor şi super zburătorilor. Combinațiile cele mai reuşite vor fi cele care se potrivesc din punct de vedere genetic.

În ceea ce priveşte fenotipul, indicația de împerechere este aceea de complementare a diferențelor. Acest fapt este, general, cunoscut prin metoda de împerechere a contrastelor, şi asta va funcționa la parametri maximi, dacă toate celelalte elemente precum sănătatea, calitatea şi pedigree-ul se află, înainte de toate, pe aceeaşi lungime de undă.

Alte articole Thomas Smit, aici:

Articole ale altor columbofili celebri, aici:

miercuri, 25 februarie 2015

ACE FOUR-EVER 13, de Henk Simonsz - un articol despre Ad Schaerlaeckens

Mai jos găsiți ultima parte (a treisprezecea) a seriei de articole “ACE FOUR-EVER” având ca subiect porumbeii şi persoana maestrului columbofil Ad Schaerlaeckens.  O atenție deosebită a fost acordată celebrului porumbel “Ace Four”.
Aceste articole au fost publicate în revista “De Duif” de către Henk Simonsz.
Surse:

ACE FOUR - EVER 13

Johnny şi Herman – tandemul de mare succes Jespers-Vanderwegen

Am început această serie cu cel mai bun porumbel din Belgia în 2013, „Den Ad” al lui Marcel Wouters. Mama lui „Den Ad” a fost, înainte de toate, o infuzie a liniei de sânge „Home Alone” x fiică „Ace Four”. Aceasta cuplată cu „Leeuw” al lui Marcel Wouters, au reprodus o mulțime de campioni naționali.

Alegeri
În timp ce am scris această serie de articole, am dat peste atât de multe poveşti de succes ale lui „Ace Four” şi a liniei sale, încât a fost aproape imposibil să le pot procesa. Încă am multe dosare pline cu informații adunate pentru aceste articole. M-am limitat doar la a descrie porumbeii, care, cel puțin pentru mine, au avut cele mai bune poveşti, porumbei care se află încă în lumina reflectoarelor, având rezultate recente.
Cantitatea mare de informație, pur şi simplu, nu mi-a lăsat loc de a face o altă alegere.
Dar în afară de cel mai bun mascul din Olanda (Verbree), cea mai bună femelă din Olanda (Verbree), fenomenalul zburător al lui Andre Roodhooft (obținut de la Verbree), câştigătorii locurilor întâi ai lui Falco Ebben, campionii naționali ai ex-campionului Olandei în concursuri de o zi, Knaven, recentul succes al lui Wulf van laar, câştigătorii naționali ai lui Rubens, Valint şi Van Oeckel, porumbelul locul doi AS național ai lui B. Pieper, „De Sprint” şi alți super porumbei ai lui Verkerk (câştigători NPO), „Favorietje” al lui P vd Merwe, şi chiar „Bolt”, porumbelul lui Leo Heremans, vândut cu suma de 310,000 Euro, şi aşa mai departe, porumbei care cu toții au legătură cu porumbeii Ad Schaerlaeckens, aş dori să închei tot în țara în care am început, şi anume în orăşelul Holsbeek din Belgia.
Holsbeek este locul unde se află crescătoria tandemului Jespers-Vanderwegen, tandem care în 2014 a reuşit să câştige coroana națională datorită multor ani de super performanțe columbofile.

98-5812191 – „Invincible” – porumbel care aparține, de asemenea, familiei minunaților reproducători şi zburători din epoca „Ace Four”

Teorie
Eu unul sunt total de acord cu teoria care spune că, cu cât mai mulți zburători de top sunt prezenți în pedigree-ul unui porumbel, cu atât mai mari sunt şansele de a obține porumbei buni din acea pasăre.
Dacă studiați linia porumbeilor campioni ai tandemului Jespers-Vanderwegen, este cu adevărat uimitor cum aceştia au reuşit, respectând teoria de mai sus. Succesul lor vine în principal din trei linii de sânge, combinate între ele.
Prima este linia porumbelului „Bourges” a lui Dirk van Dyck, care accidental este frate bun cu al său „Kannibaal”.
Următoarea este linia „Fleur”, păsări cumpărate de la Ad Schaerlaeckens, provenite din cuplul fiu „Ace Four” x  fiică „Home Alone”.
Şi ultima, linia lui „Bliksem” şi a fiului său „Rudy” de la Vandenabeele.
Am fost foarte impresionat de precizia cu care au reuşit să combine câteva din cele mai bune linii genealogice din lume, de pe urma cărora culeg roadele în prezent. Jos pălăria!

Ouă
În 2005, Johnny l-a sunat pe Ad Schaerlaeckens, întrebându-l dacă există vreo şansă să cumpere câțiva pui sau chiar ouă de la acesta. Se pare că a fost un moment prielnic, deoarece Ad l-a invitat să-i facă o vizită şi să-şi aleagă căteva ouă din porumbeii zburători. În acel moment, compartimentul de zbor al lu Ad era plin până la refuz de porumbei de super calitate, majoritatea fii din „Ace Four”, sora acestuia „Het Supertje”, „230”, „Home Alone”, sora sa „Beauty 2” şi, bineînțeles, nu trebuie uitat „Invincible”.
Johnny s-a întors acasă în Holskeek cu câteva ouă din fii acestor super reproducători. Din unul dintre aceste ouă a eclozat o mică femelă, care ar fi primit numele de „Fleur”. Tatăl ei era fiu din „Ace Four”, iar mama era o fiică din „Home Alone”. Femela era foarte strâns consangvinizată, având în vedere că şi „Home Alone”, însuşi, provine din acelaşi „Ace Four”, dar nimeni nu şi-a făcut griji în privința acestui lucru.
Această linie de sânge poate rezista foarte bine consangvinizării, mai mult decât atât, se pare că această consangvinizare i-a făcut chiar bine, mai ales în cazul porumbeilor destinați reproducerii.
„Fleur” avea să demonstreze acest lucru într-un mod fără precedent. Aceasta a avut norocul de a ajunge în pereche cu „Kleine Dirk”. Acest „Kleine Dirk” era nepotul lui „Bourges” (nu este vorba de „Kleine Dirk” al lui Koopman, deşi ei au acelaşi sânge).
În anul 2006, acest cuplu a reprodus doi porumbei speciali, dintre care o femelă „500” s-a dovedit mai târziu a fi o super reproducătoare, femelă care este, de asemenea, soră bună cu alți campioni, obținuți din acelaşi cuplu, ca: „F16”, „Nathalie”, „Belle Fleur”, „Petit Fleur” şi mulți alții.

Femela reproducătoare „Fleur”, obținută dintr-o pereche de vis: fiul lui „Ace Four” x fiică „Home Alone”

Parada
În 2007, a început parada porumbeilor pui campioni absoluți, în cea mai mare competiție de nivel național, din Belgia. În aceste etape, au fost angajați un număr foarte mare de porumbei foarte bine pregătiți şi toate crescătoriile respectabile doreau să-şi arate adevărata lor valoare.
Pentru a avea un porumbel câştigător în aceste etape, trebuia nu doar ca acesta să fie în formă de vârf, dar, de asemenea, să fie şi un super porumbel, altminteri nu aveai nici cea mai mică şansă.
Oricum, femela „Nathalie”, obținută din cuplul „Kleine Dirk” x „Fleur” a fost prima pe lista de start în etapa națională de la Bourges, împotriva, a nu mai puțin de 31,824 porumbei. Ea a obținut locul 4 național...
În 2008, o fiică din „Nathalie” a fost angajată la etapa de La Souterraine. Acesta a fost, de asemenea, un test pentru a vedea dacă şi puii sunt la fel de buni...
„Dochter Nathalie” a obținut locul 5 național, împotriva a 21,256 porumbei... În acel an, s-a născut „F16”, din acelaşi cuplu, „Kleine Dirk” x „Fleur”, care a fost cel mai bun pui din Belgia în 3 concursuri naționale, obținând printre altele locul 6 național Argenton, împotriva a 25,583 porumbei şi locul 8 național La Souterraine, împotriva a 21,256 porumbei.

Unele dintre marile realizări au fost rezultatele obținute în etapa națională Bourges, etapă pe care majoritatea o văd ca fiind cea mai importantă etapă cu puii.
În 2010, o nouă serie de pui s-a aliniat la start, iar Herman şi Johnny au câştigat locurile naționale 2, 3 şi 5, împotriva, credeți sau nu, a 30,748 porumbei. Incredibil!
Locul 2 național Bourges a fost câştigat de „Lady Fleur”, obținută din cuplul „Kleine Dirk” x „Fleur”. Locul 3 național a fost ocupat de „Mirage”, obținut dintr-un cuplu diferit, iar locul 5 național a fost câştigat de un nepot din cuplul „Kleine Dirk” x „Fleur”.
În 2011, a fost realizat un nou cuplu. „Lady Fleur”, locul 2 Bourges, a fost pusă în pereche cu „Mirage”, locul 3 național Bourges.
Ce simplu poate fi sportul columbofil când deții porumbei de mare valoare!
A fost, desigur, riscant, deoarece pe hârtie un cuplu poate apărea foarte interesant, însă acest cuplu s-a dovedit a fi un succes şi în practică.
Deoarece, din acest cuplu a rezultat primul lor porumbel în etapa națională Argenton, 2011, o etapă la care au participat mai mult de 20,000 de porumbei, iar ei au reuşit să ocupe poziția 9 național...

„F16”, fiu direct din „Fleur” a fost cel mai bun porumbel al Belgiei în 3 etape naționale...

Cârcotaşii
Ca şi în toate celelalte sporturi, şi în sportul columbofil există experți/ teoreticieni, care au ceva de spus în ceea ce privesc rezultatele, indiferent cât de bune ar fi acestea.
Dacă zbori bine cu puii, ar trebui să încerci să dovedeşti acelaşi lucru şi cu maturii. Dacă câştigi concursurile de viteză, ar trebui să încerci să zbori bine şi în concursurile de o zi. Şi aşa mai departe...
Comportament tipic uman, iar pentru majoritatea crescătorilor de top asta este motivația de a deveni mai buni.
S-a întâmplat la fel şi în cazul tandemului Jespers-Vanderwegen. Nici nu au primit  bine titlul de specialişti în zborul cu puii, că au şi apărut criticii, spunând că ei ar trebui să încerce şi cu porumbeii maturi. Asta ar putea fi o poveste total diferită.
Provocarea a fost acceptată în 2014, deci foarte recent. Aceştia au participat la etapa națională La Souterraine cu o echipă de yearlingi. Au fost 9,815 yearlingi în acel concurs, iar porumbeii lui Johnny şi Herman au fost bine antrenați. Ei au construit o altă crescătorie, special pentru această echipă de porumbei maturi.
S-a întâmplat tocmai lucrul pe care nimeni nu-l aştepta sau poate spera să nu se întâmple.
Din nou porumbei au zburat magnific, obținând locurile naționale  1 şi 3, împotriva a 9,815 păsări, cu „Nadetta” şi „Ramona”. Iar „Nadetta” a fost, de asemenea, cea mai rapidă pasăre din toți 16,449 de porumbei participanți.
Pentru moment cârcotaşii au tăcut din nou...
Ambele păsări sunt reproduse din doi masculi diferiți de la Vandenabeele, care au fost în pereche cu două femele, direct, din cuplul celebru „Kleine Dirk” x „Fleur”.
Masculii Vandenabeele sunt dintr-o fiică de-a lui „Bliksem”, respectiv din „Rudy”, fiul aceluiaşi „Bliksem”.
Mama locului întâi național a fost „Belle Fleur”, ultima fiică din cuplul „Kleine Dirk” x „Fleur”, iar mama locului 3 național a fost „500”, primul pui reprodus din acelaşi cuplu „Kleine Dirk” x „Fleur”.
Tandemul Jespers-Vanderwegen a parcurs cercul complet, şi eu la fel, în ceea ce priveşte seria de articole despre Ad Schaerlaeckens şi familia lui de păsări din „Ace Four”.

Respect pentru aceste două fenomene: Ad Schaerlaeckens şi porumbeii săi!

Dincolo de cuvinte
Porumbeii de top, reproduşi de „Ace Four” şi descendenții acestuia, sunt dincolo de cuvinte. În cursele de ciclism termenul este  „Hors category” şi înseamnă o urcare incredibil de grea, care încă nu este clasificată.
Partenerii cu care au fost cuplați aceşti porumbei au fost, de asemenea, porumbei de mare valoare, asta este evident.
Dar cred că „Ace Four” şi-a câştigat locul său în istoria sportului columbofil, şi el împreună cu frații şi surorile sale pot fi clasificați ca mari reproducători şi zburători uimitori.
Şi cred că în viitor se vor naşte, cu certitudine, şi alți zburători de top având în spatele lor sângele lui „Ace Four”. Acest lucru a devenit foarte clar.

În ceea ce mă priveşte pe mine, voi încheia această serie de articole cu o plecăciune adâncă în fața liniei „Ace Four” şi, de asemenea, în fața lui Ad Schaerlaeckens!

Sfârşit!

Părțile 1-12 le puteți găsi, aici:

Articole ale altor columbofili celebri, aici:
http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/p/articole-columbofili-celebr.html

ACE FOUR-EVER 12, de Henk Simonsz - un articol despre Ad Schaerlaeckens

Mai jos găsiți a doisprezecea parte a seriei de articole “ACE FOUR-EVER” având ca subiect porumbeii şi persoana maestrului columbofil Ad Schaerlaeckens.  O atenție deosebită a fost acordată celebrului porumbel “Ace Four”.
Aceste articole au fost publicate în revista “De Duif” de către Henk Simonsz.
Surse:



ACE FOUR - EVER 12


Crescători de top din Reeuwijk: Bas şi Gerard Verkerk.
Porumbelul “Bubbles” a avut un impact enorm în dezvoltarea familiei lor de păsări.
Bas în mână cu “Olivia”, fiica lui “Bubbles” şi câştigătoarea locului întâi NPO Tours. Fratele ei de cuib este tatăl fenomenalului yearling “Tinkerbell”.
Tatăl Verkerk îl are în mână pe cel mai frumos fiu din “Bubbles”, numit “Buldozerul”.

În sportul columbofil prea multe teorii populare şi idei preconcepute sunt răsturnate, în mod regulat, în practică. Se pare că multor crescători le place să se agațe de o anumită teorie şi să acționeze asupra acesteia, şi nu doar în sensul literal, ci şi în practică.
Există doar un singur adevăr în sportul columbofil şi anume valoarea dovedită a unui porumbel campion, orice altceva poate fi privit ca lipsit de sens. Cu aceste teorii poți lucra frumos, dar nu sunt făcute pentru a construi ceva de valoare cu ajutorul lor.
Una dintre aceste idei preconcepute spune că porumbeii consangvinizați sunt buni doar pentru reproducție, ci nu pentru zbor. Consangvinizarea este periculoasă pentru a vă păstra propria linie de porumbei intactă şi aşa mai departe. Trebuie să fiți atenți, atunci când porumbei devin mai mici? La ce trebuie să fim atenți, nu se explică, niciodată!
Muşchii trebuie să vibreze şi să se umfle... Dar am văzut o mulțime de porumbei buni ai căror muşchi se puteau cu greu simți, aceştia fiind, de multe ori, porumbei ce zburau timp de 12 ore fără nicio problemă, pe caniculă cu vânt din față, în timp ce, toți acei macho cu muşchii umflați, deja cedaseră epuizați, din cauza slabei rezistențe...


Fotografie ce combină pe „Alessandro” şi cel mai bun fiu al său „Sprint”. În ciuda vârstei sale înaintate – 14 ani – „Alessandro” arată, încă, perfect sănătos. Cu toate acestea, el nu mai este fertil şi poate trăi tot restul vieții sale în compartimentul porumbeilor bătrâni. „Sprint” a fost un campion. În special pe caniculă, cu vânt din față, nimeni nu putea ține pasul cu el...

Ad Schaerlaeckens a simplificat multe dintre problemele sportului columbofil, aducându-le la proporțiile lor corecte. Ad aproape întotdeauna se focalizează pe fapte şi, prin urmare, el a devenit un specialist în lucruri care au cu adevărat sens în columbofilie, fiind capabil să modifice, cu ajutorul peniței sale, multe probleme exagerate. Cred că acesta este unul din motivele pentru care el a devenit un scriitor aşa de popular în întreaga lume.
Metoda sa de împerechere este un bun exemplu în acest sens. Foarte bine gândită şi testată, dar atât de simplă şi rațională, încât doar câțiva alți crescători se poate referi la ea. El foloseşte împerecherea liberă, fiecare mascul având ocazia de a-şi alege propria pereche favorită.
Dar atunci când se formează un cuplu, care nu ar trebui format conform părerii experților? Ad nu-şi face griji cu asta. El doreşte ca porumbeii să se simtă comfortabili, unul cu celălalt. Pericolul cu această metodă este, bineînțeles, consangvinizarea prea apropiată. Cu toate acestea, Ad nu-şi pierde somnul cu astfel de probleme. Nici măcar atunci când este vorba de cei mai buni reproducători ai săi.
În 1998, „Ace Four” a fost foarte atras de o femelă mică, obținută din cuplul „Mattens” x „Sissi”. În ciuda faptului că această femelă era soră bună cu tatăl lui „Ace Four”, Ad i-a lăsat în pereche, iar acest cuplu a reprodus, printre alții, pe 98-162, care mai târziu a fost botezat „Home Alone”.


Neuitatul „Home Alone”

„Home Alone” a fost unul dintre exponenții care au propagat linia de sânge a lui „Ace Four”, în întreaga lume columbofilă.
Nu a fost doar un super zburător, dar şi calitatea descendenților săi este fantastică, chiar şi în zilele noastre. Avea un corp frumos şi, potrivit spuselor lui Ad, păreau că zboară scântei din ochii săi. În competiții dure, împotriva a mii de porumbei, el s-a clasat de câteva ori în top 10. Cel mai bun rezultat al său a fost într-o etapă dificilă, pe vreme caniculară, de la Creil, împotriva a 13,203 porumbei, etapă în care a obținut un avans, nu mai puțin, de 7 minute. Porumbeii care pot face un astfel de lucru sunt adevărații campioni ai acestui sport.
Dar nu s-a terminat totul cu „Home Alone”. Mai mulți zburători/ reproducători de valoare s-au născut în Baarle-Nassau. Şi, de asemenea, tot mai multe crescătorii şi-au pus bazele pe această linie de sânge, în acea vreme.
Unul dintre aceşti crescători era pe atunci, încă, tânărul Bas Verkerk, care a mers acasă la Ad Schaerlaeckens, împreună cu tatăl său Gerard, pentru a cumpăra porumbei de la acesta, pentru prima dată în anul 2000. S-au întors acasă cu trei păsări, unul dintre aceştia pierzându-se în jurul crescătoriei. Ceilalți doi erau „Ice Queen” şi „Alessandro”. Aproape nimeni nu a auzit de „Ice Queen”, deoarece această femelă a reprodus doar doi pui. A doua zi după ce a depus primul ou, a scăpat din volieră. Asta nu trebuia să fie o problemă, deoarece femela era învățată să zboare în acea locație, însă era pe înserate şi a nins foarte mult în acea noapte, de unde şi numele ei de „Ice Queen” (Regina Gheții). Cert este că Bas şi Gerard nu au mai văzut vreodată această femelă. Cu toate acestea, dintr-unul din ouăle rămase în urma ei, a ieşit „Olympic Sogno”, care, ca yearling a reuşit să câştige titlul olimpic la demifond...
„Alessandro” a devenit mult mai renumit. El a fost obținut dintr-o soră bună a lui „Home Alone” („Beauty 2”) care, de asemenea, zbura excelent pe vreme caniculară.
„Alessandro” a fost, printre altele, tatăl lui „Sprint” (01-591). Acesta şi-a câştigat numele pe când era pui. Pe o vreme tropicală, cu vânt din nord-est, el a câştigat locul întâi împotriva a 6,069 păsări. El a repetat figura ca yearling, într-o etapă de demifond la fel de caniculară, obținând tot locul întâi, împotriva a 3,560 porumbei. La doi ani, a câştigat locul 5 NPO împotriva a 9,399 porumbei de la Bourges şi, două săptămâni mai târziu, a strivit din nou competiția, obținând locul întâi NPO într-o etapă foarte grea de la Chateauroux, împotriva a 6,664 porumbei.
În „Sprint” se pot vedea aceleaşi trăsături ca şi în „Ace Four” şi sora acestuia „Het Supertje”. Întotdeuana se întorcea din concurs complet epuizat, iar după câteva ore era perfect recuperat. Zbura foarte bine, în special cu vânt din față, pe vreme caniculară.
Dacă poți reproduce astfel de porumbei, şi niciodată nu îți vinzi păsările de top, formarea unei familii de porumbei, ca cea a lui Verkerk, devine repede posibilă. Iar dacă adaugi la asta talentul nativ al lui Bas Verkerk, vei obține o combinație câştigătoare. Atât de simplu poate fi sportul columbofil...
În vara anului 2002, Bas şi Gerard au venit iarăşi la Ad Schaerlaeckens, de data asta întorcându-se acasă cu un singur ou dintr-un cuplu, care avea în spate, din pareta mamei, linia de sânge „Mattens” x „Sissi” x „Beauty 1”. Ei au numit femela, care a eclozat din acest ou, „Bubbles”.
Se pare că au reuşit să obțină, din nou, un super reproducător, din Baarle-Nassau. Această femelă a avut un impact puternic în familia de porumbei Verkerk. Sângele lui „Bubbles” a avut o genă dominantă care a permis păsărilor să câştige împotriva unui număr mare de competitori.
Până în zilele noastre, familia Verkerk au obținut porumbei campioni din fii şi nepoții lui „Bubbles”, iar în multe alte crescătorii, descendenții acestei femele zboară extrem de bine.
Toate acestea sunt superlative foarte frumoase, dar fiecare din aceste superlative sunt argumentate de super rezultate. Printre descendenții lui „Bubbles” sunt deseori porumbei prețioşi, ca de exemplu, albastrul „Buldozer” sau sora sa „Nadala”. Dar cele mai remarcabile caracteristici ale acestor descendenți sunt strălucirea şi privirea inteligentă. Ei observă, literalmente, tot ce se întâmplă în crescătorie.
În crescătoria familiei Verkerk, „Bubbles” a devenit, printre altele, mama lui „Buldozer”, „Nadala”, „One Chance”, „Donald”, „Shine”, „Federer”, „GPS”, „Touriya”, „Jack”, „Olivia” şi „Captain Hook”.


Această femelă inteligentă este „Tinkerbell”, senzația anului 2014 în crescătoria lui Bas şi Gerard Verkerk.

„Olivia” a câştigat, printre altele, locul întâi NPO în etapa de la Tours, împotriva a 14,156 porumbei, în timp ce fratele său de cuib „Captain Hook” este tatăl lui „Tinkerbell” (13-479), care a fost senzația anului 2014 în crescătoria lui Bas şi Gerard Verkerk. Această femelă este un reprezentant demn de linia de sânge „Bubbles”.
Aici sunt trei dintre cele mai bune performanțe ale ei, din sezonul 2014, ca yearling:
Meaux: locul întâi din 17,204 păsări şi, de asemenea, cea mai rapidă din 32,917 păsări.
Bourges: locul 8 împotriva a 9,576 porumbei.
Nanteuil: locul 9 împotriva a 7,043 porumbei.

Te face să te întrebi dacă există oare crescători care să aibe porumbei mai buni...

marți, 24 februarie 2015

ACE FOUR-EVER 11, de Henk Simonsz - un articol despre Ad Schaerlaeckens

Mai jos găsiți a unsprezecea parte a seriei de articole “ACE FOUR-EVER” având ca subiect porumbeii şi persoana maestrului columbofil Ad Schaerlaeckens.  O atenție deosebită a fost acordată celebrului porumbel “Ace Four”.
Aceste articole au fost publicate în revista “De Duif” de către Henk Simonsz.
Surse:


ACE FOUR - EVER 11
1996 a fost un an istoric pentru crescătoria Ad Schaerlaeckens. Nu doar pentru că porumbeii săi au evoluat superb în fiecare concurs la care au participat, dar şi pentru că în acest an Ad a inelat doi pui din perechea “Blauwe Geeloog” x “Beauty 1”. Seriile matricole ale acestor pui sunt deja faimoase în întreaga lume, NL96-5660144 şi NL96-145.
NL-144 a fost femelă, cunoscută mai târziu sub numele de “Het Supertje”. NL-145 a fost mascul, iar la sfârşitul primului sezon de concursuri la care a participat, a fost botezat “Ace Four”.

În ciuda faptului că părinții lor aveau pedigree perfecte şi rezultate foarte bune, la fel ca şi celelalte păsări, aceşti doi pui au fost testați la zborurile cu puii, în care trebuiau să-şi demonstreze adevărata valoare. Hârtiile nu au valoare în crescătoria lui Ad Schaerlaeckens, mai întâi porumbeii trebuie să-şi demonstreze potențialul.

Complet epuizați
A fost nevoie doar de câteva etape pentru ca faima acestor frați de cuib să înceapă să se răspândească. Cu cât distanța era mai mare cu atât timpul lor de întoarcere devenea mai bun. Nu au fost învinşi decât de porumbeii din aceeaşi crescătorie. În toate privințele aceştia au fost porumbei cu totul speciali. Foarte blânzi, ei au căutat întotdeauna să dea tot ce au mai bun, şi asta a fost ceva foarte special, deseori sosind împreună din concursuri. Şi asta din etape de peste 400 km.
Faptul că mereu s-au întors acasă complet epuizați este un alt lucru foarte special. Asta înseamnă că au dat totul în concurs.
Ad mereu îşi ținea respirația când îi vedea sosind acasă. Aproape mereu foarte devreme, dar, de asemenea, complet epuizați.
Cu toate acestea, era remarcabil faptul că se refăceau rapid, astfel încât, după câteva ore nu mai puteai observa nicio urmă de oboseală.
Un descendent faimos al lui “Ace Four”, “Sprint” al lui Bas Verkerk, a făcut exact acelaşi lucru. Întotdeauna s-a întors din concursuri complet golit, iar după o săptămână zbura, iarăşi, în fruntea plutonului, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Este frumos, desigur, să vezi un porumbel sosind acasă de la 500km, care să mai dea câteva ture în jurul crescătoriei, dar, în acelaşi timp, te poți întreba dacă acest porumbel chiar a dat totul în acel concurs…

În 1996 au fost trei concursuri provinciale pentru pui şi, pentru a arăta cât de obosit a fost “Ace Four” şi cât de repede s-a recuperat, vă oferim rezultatele unor etape mai grele pe care el le-a zburat, într-o competiție foarte grea, în decurs de 14 zile:
Etampes, locul 12 din 7,572 porumbei
Chantilly, locul 23 din 9,700 porumbei
Creil, locul 6 din 13,948 porumbei.

“Het Supertje”
Sora sa de cuib, “Het Supertje” a fost tot la fel de bună, şi împreună ei au câştigat locurile 1 şi 2 AS provincial, într-o competiție de aproximativ 11,000 de porumbei.
Ca yearling, “Het Supertje” a încercat să fie mai bună decât fratele său de cuib, câştigând de trei ori locul întâi în ultimele patru etape din sezon.
Deşi Ad Schaerlaeckens spune că nu acordă o importanță prea mare felului în care arată porumbeii, el poate descrie aceste două păsări în detaliu.
Amândoi erau foarte frumoşi, compacți, perfect închişi. Iar ochii? Cu sau fără inel de valoare? Cine ştie?
“Het Supertje” avea un cap luminat de ochi galbeni, nimic deosebit. Totuşi, “Ace Four” avea ochi speciali. O paletă bogată de culori întunecate, culori calde, ochi aproape negri. Deşi Ad nu crede în teoria ochiului, el mi-a spus că niciodată nu a mai văzut un astfel de ochi, aşa de special, frumos şi intens colorat.
O altă caracteristică de luat în seamă a lui “Ace Four” era greutatea sa, sau mai bine zis, lipsa acesteia. El aproape întotdeauna părea plin, incredibil de puternic, însă era foarte uşor la mână.
“Ace Four” trebuie să fi fost un porumbel cu totul special. Aş fi dat orice să fi fost în stare să-l pot ține în mână. Să-l pot privi în ochi, să-i admir aspectul şi caracterul şi să-i simt corpul. Din nefericire, în anul naşterii sale, eu am renunțat la sportul columbofil pentru o lungă perioadă de timp, altfel, cu siguranță, l-aş fi văzut măcar o dată.
Este păcat că fotografiile ochilor acestui porumbel nu au fost prelucrate la un standard bun. Fotografiile din acele vremuri, aproape niciodată nu arată culorile reale şi intensitatea lor, să nu mai vorbim de aspect.
Ce plăcere să fii capabil să reproduci o astfel de pasăre şi să ai posibilitatea de a te bucura de ea în concursuri şi în compartimentul de reproducție...

Marioneta
Normal, „Ace Four” a devenit marioneta familiei de păsări Ad Schaerlaeckens, până în zilele noastre. Nu există mulți campioni care să nu fi auzit de acest campion. Dar, aşa cum am spus mai devreme, fratele său mai mic, „230” şi sora sa de cuib „Het Supertje” nu au fost niciodată cu mult în urma lui, în ceea ce priveşte rezultatele. Deşi, nu l-au depăşit niciodată, rezultatele lor pot fi numite fantastice, de asemenea. Şi vom continua să vedem descendenții acestui grup select în mulți porumbei de top.
Rens van der Zijde din Anna Paulowna, din nordul Olandei, a pus ochii pe porumbeii Ad Schaerlaeckens de multă vreme. Deja, în primele zile de glorie ale lui „Creilman”, el a cumpărat o fiică din acesta. A obținut rezultate foarte bune cu această pasăre şi, mai târziu, el s-a întors la Ad pentru a achiziționa mai mulți porumbei. A fost, de asemenea, unul dintre primii crescători care au cumpărat un pui din „Sissi”. Din acest pui el a reprodus pe al său cunoscut „Uno”, care a devenit locul întâi național AS WHZB, în 2000, câştigând două locuri întâi în etapele de la Tours şi Orleans.
Ad Schaerlaeckens, bineînțeles, a urmărit şi el la rândul său, rezultatele descendenților porumbeilor săi, şi foarte curând a mers în crescătoria lui Rens van der Zijde pentru a-l cumpăra pe „Uno”. Rens era pregătit să i-l vândă pe „Uno”, cu condiția de a primi în schimb doi pui din „Het Supertje” (96-144), iar această tranzacție s-a dovedit a avea consecințe favorabile pentru Rens. Înainte ca „Uno” să ajungă înapoi la Ad, Rens a reprodus un mascul frumos din acesta, împreună cu o femelă Ad Schaerlaeckens (dintr-o fiică a lui „Superstar”). El a numit acest mascul (NL01-607) „Inteelt”, şi acesta a devenit jumătatea celebrului cuplu Rens: „Inteelt” x „Evita”.
Rens van der Zidje cu a sa „Evita”

“Evita”
Ambii pui din femela „Het Supertje” de la Ad Schaerlaeckens s-au dovedit a fi femele. Ambele au reprodus porumbei buni, însă una dintre ele, „Evita” (NL-474) a excelat ca reproducătoare, în special când a fost împerecheată cu „Inteelt” (fiu din cuplul „Uno” x linie „Superstar”).
Rens van der Zidje spune că achiziția „Evitei” este cel mai bun lucru care i s-a întâmplat în sportul columbofil.
Această femelă este foarte calmă în interiorul crescătoriei. În mână ea are acea constituție tipică liniei de sânge din care face parte: mică, dar perfect construită. În cele din urmă, descendenții „Evitei” au reuşit să câştige mai mult de 60 de locuri întâi.
Prin intermediul Internetului, suntem asaltați de tot felul de informații dorite, dar de cele mai multe ori nedorite. Dar este şi foarte convenabil, atunci când vrei să cauți ceva.
În vremurile trecute trebuia să citim în reviste columbofile sau cărți. Unul dintre autorii acelor timpuri, care putea scrie poveşti captivante, a fost binecunoscutul Piet de Weerd. El a făcut, de asemenea, remarci interesante care au funcționat cu adevărat în practică, câteva încă mai păstrez în memorie.
Una dintre acestea spune că poți determina parțial calitatea unui porumbel prin modul în care acesta răspunde consangvinizării, dacă descendenții îşi păstrează sau nu calitatea. Cu cât pierderea calității, prin consangvinizare, este mai mică, cu atât valoare de reproducător a acelui porumbel este mai mare.
Am verificat acest lucru cu sângele lui „Ace Four”, „Het Supertje”, a micului „230” şi a descendenților acestora şi, pot spune că am ajuns la câteva concluzii interesante...

În acea vreme, în revista columbofilă „De Duif”, se dădea o importantă specială celebrului duet...


ACE FOUR-EVER 10, de Henk Simonsz - un articol despre Ad Schaerlaeckens

Mai jos găsiți a zecea parte a seriei de articole “ACE FOUR-EVER” având ca subiect porumbeii şi persoana maestrului columbofil Ad Schaerlaeckens.  O atenție deosebită a fost acordată celebrului porumbel “As Four”.
Aceste articole au fost publicate în revista “De Duif” de către Henk Simonsz.
Surse:


ACE FOUR - EVER 10
Co Verbree prezentând-o mândru pe “Anita”, fiica lui “Limo”. În 2011 ea a reuşit să devină cea mai bună femelă din Olanda, iar în 2012, a obținut locul 4 femele. Ambele titluri în competiția WHZB.

1995
Am ajuns în anul 1995, anul naşterii micuțului “95-230”. “230” a fost primul pui, mascul, obținut din cuplul “Blauwe Geeloog” (“Mattens” x “Sissi”) x “Beauty 1” şi, la fel ca frații şi surorile sale, el a devenit un super reproducător. Majoritatea crescătorilor îşi imaginează un super reproducător ca fiind un mascul puternic, cu aspect macho, aripi mari, corp fantastic şi muşchi vibranți. Aceasta este în trend cu moda.
“230” a fost un mascul foarte mic, neremarcabil, iar văzut prin ochii unui crescător, părea mai mult un anti-erou decât un mascul puternic. Când priveşti unul dintre fii săi, care în prezent încă scoate şase serii de pui pe an, vei vedea aceeaşi constituție. La fel de mic, deşirat, cu o prezență aproape imposibil de înțeles şi un cap ca de găină. Dar dacă vă faceți timp să priviți acest mascul atunci când nu este grăbit de ceva şi se află în largul său, veți putea vedea calitatea acestuia. Porumbelul de care vorbim aici este, bineînțeles, faimosul “Limo” al lui Co Verbree din Putten.

Timid
Pe cât de timid şi nervos se comportă în crescătorie, pe atât de determinat şi curajos devine în momentul în care are ouă sau pui în cuib.
Co spune că devine teribil de agresiv, şi te va ciupi de mâini dacă în oferi şansa să o facă.
Ai crede că este vorba de alt mascul, incredibil ce caracter poate să aibă această mica pasăre.
Şi uită-te la ochii din micul cap! Nu-i lipseşte nimic, iar modul în care te priveşte… Un porumbel care gândeşte, ai putea spune. Şi la ce buni sunt muşchii puternici şi aripile mari, atâta timp cât porumbelul nu are inteligența de a-şi găsi drumul către casă. Sau când nu are suficientă rezistență şi renunță la primul obstacol.
Anul naşterii lui “230”, 1995, pare că a fost foarte demult, dar, doar cu două săptămâni în urmă (Iulie 2014) l-am vizitat pe Co Verbree pentru a-l vedea pe cel mai renumit fiu al acestuia, “Limo” (03-765). Şi s-a dovedit că saltul până în prezent nu este aşa de mare, până la urmă, deoarece “Limo” este încă foarte fertil şi arată foarte bine. Motivul ar putea fi faptul că Verbree în lasă să-şi crească singur toți puii, întreg sezonul de reproducere. Nu i se schimbă femela pereche pe parcursul unui an, pentru a diminua gradul de stres. Masculul se simte în largul său, are o viață foarte bună, iar asta se vede nu doar în felul în care arată, dar, mai ales, în descendenții săi. Fantastic!
 Pui frumoşi. Aceasta este ce-a de-a şasea serie de pui din anul 2014, crescuți de “Limo”, însuşi.

Orleansdoffertje
În anul 2001, Co Verbree a mers la Ad Schaerlaeckens pentru prima dată. Faima de buni reproducători ai liniei de porumbei formată din frații şi surorile lui “Ace Four” şi “Supertje 144” a ajuns în atenția lumii columbofile. De la Ad, Co a cumpărat doi porumbei din “Orleansdoffertje” (fratele tatălui lui “Ace Four”), cărora le-a dat numele “Adino” (NL01-083) şi “Adina” (NL01-084).
“Adino” a devenit, printre altele, tatăl a trei foarte buni zburători: “Anja” (02-758), “Sayura” (02-852) şi “Shakira” (05-278), dar şi tatăl lui “Blauwe Co”, care a devenit un foarte bun reproducător al lui Willem de Bruijn, iar când Willem l-a numit un bun reproducător, atunci acesta trebuie să fie unul foarte special, întradevăr…
Dar, de asemenea, şi aceşti primi porumbei Schaerlaeckens, au fost subestimați de mulți crescători din cauza felului în care arătau. La fel cum i s-a întâmplat lui Ad când  a sosit acasă cu “Sissi”. Istoria s-a repetat şi în cazul lui Co Verbree. Pentru o vânzare de tardivi, el a reprodus un mascul frumos (în ochii săi), dar nimeni nu a vrut să-l cumpere. Toată lumea a dat deoparte mica pasăre. În cele din urmă, Co Verbree a păstrat-o pentru el, deoarece îi cunoştea părinții, şi l-a numit “Crespo”. Acesta a devenit un foarte bun reproducător, care, înainte de a-i fi furat din crescătorie, a fost, printre altele, tatăl lui “Salino” (06-855), foarte bun zburător şi unul dintre reproducătorii de bază ai lui Co Verbree în acest moment.

Succesul
Porumbeii Ad Schaerlaeckens au înflorit în crescătoria lui Co Verbree, furnizându-i acestuia rezultate fantastice, atât în concursuri, cât şi în compartimentul de reproducție.
În 2003, Co a comandat iarăşi câțiva porumbei Ad Schaerlaeckens, însă cererea a fost aşa de mare, încât acesta a reuşit să achiziționeze doar trei păsări. Crescători din toate colțurile lumii au venit la Baarle-Nassau, încercând să-şi achiziționeze pui din linia “Mattens” x “Sissi” x “Beauty 1”.
Când Co Verbree a ajuns la Baarle-Nassau, erau foarte mulți cumpărători acolo, dar într-un moment de linişte, Ad i-a spus că are pentru el doi pui din “230” pe care, cu siguranță, Co ar trebui să-i ia acasă, în Putten. Co şi-a ales unul dintre aceşti doi pui, pe “Limo”. El nu a luat şi sora acestuia de cuib, alegând în schimb un porumbel mai bun din celelalte cupluri. Co mi-a spus că a regretat foarte mult această decizie. Deoarece, nu doar “Limo” a devenit un reproducător de top, dar şi sora sa de cuib, la care Co a renunțat, a reprodus serii de buni şi foarte buni porumbei. Păcat, dar Co este fericit cu al său “Limo”, un porumbel cum rar îți e dat să vezi.
Asta nu înseamnă că celelalte păsări nu au fost bune, dar calitatea lui “Limo” este remarcabilă. Unul dintre ceilalți doi porumbei a fost “Mischa”, un pui din “Wounded Knee” care are în spate o cantitate importantă de sânge din “Goede Jaarling” al lui Ad Schaerlaeckens.
Realizările lui “Azira” ultima femelă reprodusă din “Mischa” ne spune cât de speciali au fost aceşti porumbei. Ca pui, ea nu a fost concurată deloc, dar în ciuda acestui handicap, ca yearling a obținut locul 5 național Salbris zona 2, împotriva a 9,566 porumbei.
Valoarea porumbeilor lui Co Verbree a fost descoperită şi de persoane cu intenții rele, acestuia fiindu-i furate mai multe păsări. Lovituri foarte grele care l-au doborât, dar în mod miraculous, “Limo” a fost salvat, deoarece acesta a avut şansa de a fi în alt compartiment, iar hoții au fost disturbați înainte de a ajunge la el.
Cei mai renumiți puii din “Limo” sunt, bineînțeles, “Marchino” (NL08-499) şi “Anita” (NL10-498). Dar, şi în Belgia, rezultate bune au fost obținute cu descendenți din “Limo”.
Andre Roodhooft a cumpărat un mascul din “Limo”, de la Co, iar cu ajutorul acestuia, el a reprodus pe al său B08-037. Ca pui, acest porumbel a câştigat, printre altele, locul întâi Bourges, împotriva a 5,974 porumbei, locul întâi Melun, împotriva a 1,109 porumbei, şi multe alte clasări bune, până când, din păcate, a fost îmbarcat odată prea devreme…

Fără precedent
“Machino” a obținut un rezultat fără precedent, devenind cel mai bun mascul din Olanda în competiția WHZB, din 2011.
“Anita”, femelă care se prezintă fantastic în mână, nu a fost nici ea mai prejos, devenind cea mai bună femelă din Olanda, în 2011. În 2012, şi- demonstrat din nou calitatea sa, obținând locul 4 femele, Olanda.
Sunt aproape sigur că o asemenea supremație nu va fi niciodată egalată. Doi semifrați de tată, care să obțină titlurile de cel mai bun mascul şi cea mai bună femelă din Olanda. “Limo” nu trebuie să-şi dovedească, mai mult decât atât, valoarea sa de fantastic reproducător. Cel puțin nu pentru mine…
“Marchino”, fiul lui “Limo”, a devenit cel mai bun mascul din Olanda, în 2011, în competiția WHZB.

“Limo”
“Limo” este acum în vârstă de 11 ani şi încă reproduce pui de foarte bună calitate. Forma sa este fantastică, pentru această vârstă. Un corp frumos, bine închis şi plin de muşchi. Se pare că, condiția din crescătoria lui Co Verbree este aşa de bună, încât reproducătorii nu suferă de pe urma activității de reproducere. Am observat atmosfera din crescătorie, totul este în armonie, inclusiv prezența crescătorului.
Un om foarte drăguț cu multă experiență, care cunoaşte despre ce vorbeşte. Fără a utiliza metode dificile. Dar de profesionalismul lui prin excelență, se poate mândri sportul columbofil olandez.

“Limo” este cel mai renumit fiu al lui “230”, fratele lui “Ace Four” şi a lui “Het Supertje”, care nu şi-au câştigat numele lor degeaba. Ei s-au născut în 1996, şi încă din anul naşterii, ei au obținut rezultate neegalate în concursuri…

Continuarea aici:
http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/02/ace-four-ever-11-de-henk-simonsz-un.html

Părțile 1-9 le puteți găsi, aici:

Articole ale altor columbofili celebri, aici:
http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/p/articole-columbofili-celebr.html

luni, 23 februarie 2015

ACE FOUR-EVER 9, de Henk Simonsz - un articol despre Ad Schaerlaeckens

Mai jos găsiți a noua parte a seriei de articole “ACE FOUR-EVER” având ca subiect porumbeii şi persoana maestrului columbofil Ad Schaerlaeckens.  O atenție deosebită a fost acordată celebrului porumbel “As Four”.
Aceste articole au fost publicate în revista “De Duif” de către Henk Simonsz.
Surse:

ACE FOUR - EVER 9

O fotografie de acum istorică. Ad Schaerlaeckens în vizită la Jef şi Luc Houben. Ai lor “Jonge Artiest”, “Sony”, “Chipy” şi mulți alți porumbei de top sunt renumiți în întreaga lume.

Ad Schaerlaeckens uitase cu totul de “Sissi”, atunci când a primit o scrisoare de la cumpărătorul japonez. Japonezul nu-i scrisese să-i spună cât de încântat era de femelă, nicidecum, el a ajuns la concluzia că pasărea este un dezastru la mână, şi era foarte dezamăgit de faptul că Ad Schaerlaeckens a putut să-i trimită un porumbel aşa de prost.
Japonezul a uitat, în mod convenabil, că el a fost cel care a dorit-o atât de mult pe “Sissi”, datorită pedigree-ului ei.
Dar Ad nu şi-a făcut probleme şi i-a răspuns că îi va rambursa banii, cerându-i japonezului să-i trimită femela înapoi.

Aşadar, pentru a doua oară în viața ei, “Sissi” a trebuit să facă o călătorie lungă, de data asta înapoi spre Europa. Ea este una dintre puținele păsări care au călătorit până în Japonia şi înapoi. O istorie unică, aproape la fel de unică ca şi calitatea de reproducător a acestei femele, calitate aşa de mult subestimată la prima vedere.
Mai târziu, zeci de fii, fiice, nepoți şi nepoate din această femelă, din numeroase crescătorii,  au făcut aceeaşi călătorie către Japonia, însă au rămas acolo.
Principalul motiv pentru care majoritatea crescătorilor nu au fost impresionați de “Sissi” a fost fatul că, la acea vreme, femela era de talie foarte mică. Avea, de asemenea, o culoare nu foarte populară, albastru închis. Față de un porumbel albastru deschis sau  solzat, această culoare nu este foarte atractivă.
Ceea ce avea “Sissi” deosebit, îşi aminteşte Ad foarte bine, era un penaj extrem de mătăsos şi ochi galbeni strălucitori ce defineau inteligența micului ei cap.
Oricum, “Sissi” s-a întors în Olanda, iar Ad a introdus-o în voliera pentru moment. El nu şi-a făcut griji, hotărând să decidă mai târziu ce va face cu ea…

Între timp, fără a fi conştienți de asta, formarea unui triunghi din buni reproducători s-a dezvoltat în continuare.
În anul 1991, Ad Schaerlaeckens a primit un telefon de la un crescător numit Mattens, care dorea să-şi vândă întreaga familie de păsări într-o singură vânzare, preferabil fără public şi fără mult tam-tam. El dorea să-şi vândă porumbeii săi unui crescător din afara țării, iar Ad a fost intermediarul. Întreaga sa crescătorie a mers în Japonia. Ad a pregătit păsările în vederea expedierii, primind de la Mattens, pentru ajutorul său, un mascul tardiv.
Ad nu prea avea nevoie de acest mascul, şi a fost chiar tentat să-l trimită în Japonia cu restul porumbeilor Mattens, însă soția sa, Mia, nu a fost de acord. Ea a spus că nu poate să renunțe la pasăre, deoarece era un cadou.
În inima sa, Ad i-a dat dreptate, iar masculul albastru a fost introdus în compartimentul de reproducție. Acesta era NL91-2310369, care va deveni mai târziu faimos sub numele de “Mattensdoffer”.

Primii doi pui din cuplul “Mattens” x “Sissi” au fost “Creilman” şi fratele său. Amândoi au obținut premii întâi în concursuri grele, iar descendenții lor şi-au demonstrat valoarea de buni reproducători.

Cealaltă latură a triunghiului a fost reprodusă de Ad însuşi, în 1992, dintr-o femelă numită “Blauw vd Veeke”. Această femelă era soră bună cu “Gouden Crack”, provenind din miraculosul cuplu a lui Hans van der Veeke din Westdorpe. Ad a împerecheat-o cu “Lichte Orleans” din 1991, care a obținut, printre altele, locul 4 național Orleans, împotriva a 7,209 porumbei, mascul care avea în spate sângele lui “Kleine Merckx” şi “Goede Jaarling”. Din acest cuplu a fost obținută femela cu inelul matricol NL92-5212284, iar Ad a testat-o mai întâi în concursuri, aşa cum a făcut cu aproape toți porumbeii săi, care au fost introduşi, mai târziu, în compartimentul de reproducție.
Femela a obținut multe locuri fruntaşe, printre care locul 4 național Chartres împotriva a 4,252 de porumbei, locul 3 St Quentin împotriva a 3,084 păsări şi locul 7 Chateauroux împotriva a 3,085 porumbei.
Una peste alta, femela a fost o pasăre foarte bună şi, de asemenea, o pasăre foarte frumoasă la mână. Totul părea în regulă cu aceasta, un corp lung, perfect echilibrat, o atitudine foarte bună în crescătorie şi ochi expresivi. Toate acestea, în combinație cu rezultatele sale, i-au dat numele “Beauty 1” şi împreună cu “Sissi” şi “Mattensdoffer” a avut un rol decisiv în obținerea liniei lui “Ace Four”.

Ochiul aparține fenomenalului “Ko” (NL98-2331508) cumpărat de la Ad Schaerlaeckens, de către Falco Ebben, în 1998. “Ko” este obținut dintr-o fiică a lui “Creilman” şi a devenit tatăl şi bunicul a cel puțin 25 de porumbei câştigători de premii întâi, printre care multe victorii NPO.

Multe cupluri de top care au la bază astfel de poveşti minunate, par să fi fost mai degrabă făcute accidental, decât îndelung gândite. Nici pentru Ad Schaerlaeckens nu este o mare diferență. El crede în două lucruri: calitatea porumbeilor şi cuplurile în care atracția este reciprocă. El urăşte să împerecheze forțat păsările care nu se plac, atunci când sunt puse împreună. Ad crede că acest lucru, cu siguranță, nu poate avea o influență pozitivă asupra calității puilor obținuți.
De aceea, el practică împerecherea liberă, porumbeii săi putându-şi alege propriul partener.
În 1992, amândoi, “Sissi”’ şi “Mattensdoffer” au ajuns în acelaşi compartiment de matcă aproape din întâmplare, şi imediat s-au cuibărit într-un colț, foarte îndrăgostiți. Sub o stea norocoasă…
Unul dintre primii pui reproduşi din acest cuplu a fost “Creilman” (NL92-5212278). Acesta s-a dovedit a fi un foarte bun zburător, obținând, printre altele, locul întâi Chantilly, împotriva a 3,004 porumbei şi locul întâi Creil, împotriva a 4,214 porumbei, etapă care i-au adus şi numele.
Cuplul “Mattens” x “Sissi” a fost un succes, dar deşi acest cuplu a reprodus zburători foarte buni, nepoții acestora nu s-au făcut remarcați. De exemplu, puii obținuți direct din “Creilman” nu au fost buni zburători, dar (mai târziu) ei s-au dovedit a fi foarte buni reproducători.
În anii următori, cuplul  “Mattens” x “Sissi” au reprodus mulți pui, şi toți au participat la toate etapele din întreg programul de concursuri, ca şi pui.

“95-230” a fost primul porumbel al super trio-ului “Ace Four”, “Supertje 144” şi el însuşi. El a fost obținut din cuplul “Fiu Mattens x Sissi” x “Beauty 1”. Acesta a fost cel mai mic şi cel mai puțin renumit din acest trio, însă rezultatele descendenților săi sunt fenomenale. El este, printre altele, tatăl lui “Limo” al lui Co Verbree din Putten, la care vom reveni mai târziu.

În cele din urmă, cei mai importanți porumbei obținuți din cuplul “Mattens” x “Sissi” s-au dovedit a fi trei masculi şi o femelă. Pe lângă, mai sus menționatul “Creilman”, ceilalți doi masculi sunt “Blauwe Geeloog” (tatăl lui “Ace Four”, “Supertje 144” şi a lui “Kleine 230”) şi “Orleansdoffertje” (tatăl lui “Picasso” şi “Bubbles”).
Femela este “26”, mama lui “Invincible” şi a altor porumbei foarte buni.
Acestea sunt doar câteva exemple pentru a indica direcția de formare a triunghiului de aur.

Scânteia finală a fost aruncată în butoiul cu pulbere, prin împerecherea fiilor din cuplul “Mattens” x “Sissi” cu femela “Beauty 1” din 1992. Valoarea de reproducere a acestor perechi s-a dovedit a fi de neegalat.

În special, cuplul dintre “Blauwe Geeloog” (NL93-1059895) x “Beauty 1” (NL92-5212284) a fost de primă clasă…

Continuarea aici:
http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/02/ace-four-ever-10-de-henk-simonsz-un.html

Părțile 1-8 le puteți găsi, aici:

Articole ale altor columbofili celebri, aici:
http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/p/articole-columbofili-celebr.html