Istoria se repeta. O noua catastrofa pentru columbofilii care au participat duminica la categoria fond. Vremea rea si-a pus iarasi amprenta pe sosirile porumbeilor.
Imi aduc aminte de etapa Dobra Krynystya de anul trecut (vezi aici articolul http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2013/06/sezon-2013-catastrofa-de-la-dobra.html).
La fel ca si acum, era vorba de primul concurs de fond din sezon. La fel ca si acum pierderile au fost foarte mari.
Polonia - Medyka. Lansarea porumbeilor a avut loc la ora 6.30 AM. Columbofili celor 18 cluburi din Prahova si Dambovita (vezi plan de zbor aici: http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2014/04/plan-de-zbor-2014-pe-polonia.html) asteptau cu nerabdare acest prim concurs de fond.
Chiar daca vantul batea din spate, umiditatea din atmosfera, acumulata in ultimele zile, precum si ploaia de pe teritoriul Ukrainei, au facut din acest concurs un dezastru.
Se pare ca porumbeii s-au rupt in stoluri multiple in momentul lansarii, fiecare stol cautandu-si propriul drum spre casa.
Prin Moldova, prin Ukraina, prin Ardeal, prin Ungaria si Serbia. Cine stie pe unde au incercat porumbeii sa ajunga acasa? Eu cred ca prin toate aceste locuri.
De ce unii au ajuns, iar altii nu? De ce oare yearlingii au ajuns acasa, iar alti crescatori cu porumbei maturi de expozitie inca sunt in asteptarea acestora? Nu stiu.
Probabil ca yearlingii in naivitatea lor strabat plafonul de nori, pe cand maturii experimentati cauta rute ocolitoare. Iar aceste rute ar putea deveni foarte ocolitoare, si porumbeii, chiar si cei mai experimentati, pot pica in febra si se pot pierde foarte usor.
Sau probabil ca selectia dura este raspunsul. Selectia porumbeilor care vin pe vreme rea. Pentru ca degeaba selectez porumbei care aduna usor punctaje mici, daca atunci cand vine o catastrofa se pierd impreuna cu toate punctele acumulate.
Unii spun ca este noroc. Insa oare de ce fii si fiicele porumbeilor care au trecut prin astfel de catastrofe, reusesc si ei la randul lor? Sa fie ereditate?
Iar nu stiu.
Cert este ca aproape jumatate din yearlingii mei (anul asta am zburat cu 95% yearlingi, "multumita" catastrofei de la Dobra de anul trecut) au reusit sa ajunga acasa in prima zi de concurs. Iar acesti yearlingi nici macar nu au fost zburati ca pui.
Cat despre maturizarea porumbeilor odata cu varsta, acest fapt este real. Singura pasare matura pe care am zburat-o anul acesta - "Leila" - femela care anul trecut, la varsta de un an, zbura 2 fonduri si 2 maratoane, dar neclasand niciodata, anul acesta a reusit sa claseze etape de viteza, de demifond si, mai mult ca sigur, o sa claseze si acest fond de la Medyka.
Concluzie: Aveti rabdare cu porumbeii, insa doar cu cei care merita! Selectati doar pasarile care pot face fata concursurilor grele!
Pentru ca oricum ati da-o, cel putin o etapa din sezon este una catastrofala. Evident, vorbesc despre porumbeii de fond - maraton. Pentru ca adevaratele catastrofe acolo apar, nu la ping-pong-urile de 200-300 km.
Anul trecut am eliminat si ultimul porumbel de viteza din crescatorie. De ce? Din mai multe motive:
1. Ca sa joci viteza iti trebuie mult timp. Antrenamentul este esential.
2. Ca sa joci viteza iti trebui un lot numeros, caruia sa-i aplici din cand in cand si "retete" motivatoare. Nu spun mai mult, insa se pare ca anumiti crescatori chiar detin "potiuni magice"cu care isi trateaza pasarile. In schimb la fond, dupa 2 nopti in masina, efectele dispar, iar acolo se vede adevarata valoare.
3. Nu-mi plac etapele de viteza unde clasamentele se inchid in 10-20 de minute. Foarte mult timp pierdut la imbarcari neorganizate corespunzator, pentru cateva minute de asteptare.
Respect pe fiecare crescator pentru pasiunea sa, insa nu ma intereseaza rezultatele la categoria viteza. Chiar daca dupa o catastrofa ca cea de ieri porumbeii se injumatatesc, cel putin stiu ca au ajuns cei mai buni, nu cei mai "tratati". Probabil este vorba si de noroc, insa foarte putin. Pentru ca anul trecut porumbeii care au scapat de la Dobra, au venit acasa si de la derby-ul de la Donetsk. Daca era noroc, era doar pentru o etapa, doua. Iarasi, de noroc putem vorbi la o etapa de viteza de maxim 150km cand un porumbel prost se poate tine de stol, fiind adus acasa. Insa a vorbi de noroc de la o etapa de fond sau de maraton este evident o prostie.
Pasarile care au sosit ieri de la Medyka, dupa parerea mea, au zburat mai mult de 750-800km. Fie ca ne plac sau nu, acestea sunt pasarile cu sange pentru zborurile de distanta. Sper doar ca pasarile mature care au confirmat de-a lungul timpului sa se intoarca cat mai curand in propriile crescatorii.
Bafta tuturor in continuare! Si nu uitati sezonul de abia a inceput!
