Noile sperante - Puii

Stim cu totii ca tineretul reprezinta viitorul crescatoriei noastre, de buna lui dezvoltare, atat fizic dar mai ales psihic, vor depinde rezultatele noastre in sezoanele urmatoare.

Anul acesta am incercat sa schimb ceva in educatia puilor, sper sa aiba o influenta favorabila.
Si anume, daca anul trecut eliberam puii doar seara, acum ii eliberez in fiecare dimineata la ora 7.00, zbor de voie, urmeaza intrarea in compartiment de unde nu mai pot iesi, intrarea fiind prevazuta cu ace, iar seara ii eliberez in jurul orei 18.00.
Ambele antrenamente le fac pe nemancate, insa seara le las trapa jos mai mult timp astfel incat cei care intra sa poata si iesi daca vor.
Paradoxal, pierderile, cel putin pana acum, au fost mult mai mici decat in anii precedenti.

Unii crescatori sunt de parere ca puii trebuie eliberati doar seara pentru a nu putea zbura departe. Altii spun ca eliberati seara, puii nu au intotdeauna timp sa se intoarca in crescatorie datorita intunericului, iar riscul de a-i pierde pe timpul noptii este mult mai mare.

Eu personal prefer sa eliberez puii seara doar pana ce acestia zboara prima data cu stolul sau individual, apoi ii eliberez si dimineata.
Cel mai dificil pentru pui este sa gaseasca casa la primul zbor. Odata facut acest lucru, coordonatele sunt setate, iar daca apoi se pierd inseamna ori ca nu sunt de calitate, ori din alte cauze - vedeti cateva paragrafe mai jos.

Desi sunt de parere ca un pui ratacit nu trebuie recuperat pentru ca este o cauza pierduta, totusi trebuie acordate circumstante atenuante in cazul primului zbor.
De ce? Deoarece acestia se pot speria foarte usor la primele iesiri pe acoperis si pot fi antrenati usor in alte stoluri, sau chiar in propriul stol de puii mai mari sau chiar de maturi si pot fi dusi foarte repede departe de crescatorie, inainte de a-si seta coordonatele spatiale ale acesteia.
In acest caz se pot pierde pui care ar fi putut deveni chiar campioni in alte circumstante.

Asa cum spuneam mai sus sunt sigur ca exista si pui de porumbei care, chiar daca sunt pasari valoroase, se pripasesc in alte crescatorii. Si nu ma refer la  cei care fac acest lucru din nestiinta, la primul zbor.
De multe ori motivele pentru care fac acest lucru sunt foarte misterioase pentru noi.
Probabil stresul din propria crescatorie generat in principal de supraaglomeratie, probabil atractia fata de un stol mai mare sau pur si simplu atractia fata de o alta crescatorie, iar aici mai mult ca sigur gusturile porumbeilor difera de cele ale noastre.

Unii ar spune ca acesti porumbei pripasiti nu sunt de calitate. Sunt de acord cu ei. Dar de ce oare auzim mereu crescatori care se lauda cu performantele obtinute cu ajutorul unor pripasiti?

Parerea mea este ca si calitatea porumbelului este o variabila ce poate varia functie de mediul inconjurator, si ma refer aici la crescator, crescatorie, alimentatie, antrenamente, etc.

Astfel, un porumbel de o calitate exceptionala va deveni mediocru in mainile unui crescator mediocru, acelasi porumbel putand sa sclipeasca in mainile unui campion.
Mai mult decat atat, sunt convins si ca aclimatizarea nu este doar o notiune abstracta, altfel spus un porumbel de origine buna cedat de un crescator campion catre alt crescator la fel de bun, va avea nevoie de o perioada de adaptare pana sa-si arate adevarata valoare.

"Sangele nu minte niciodata" este o sintagma adevarata, folosita foarte mult, mai ales in scopuri publicitare, insa si experienta crescatorului si flerul acestuia sunt variabile ce pot influenta destul de puternic rezultatele din acest sport.

Va doresc bafta tuturor in obtinerea unor pui cat mai buni din toate punctele de vedere!