"Cum recunoasteti un porumbel care nu este bun", traducerea articolului "Requirements" de Ad Schaerlaeckens

Mai jos, traducerea unui articol din 2010: “Requirements” de Ad Schaerlaeckens

(sursa: http://www.schaerlaeckens.com)

Cerințe

Nu mă pot opri din a menționa faptul că, nimeni în lume, nu poate spune, cu siguranță, dacă o pasăre este o bună reproducătare sau o bună zburătoare.

Pe de altă parte, este mult mai uşor să spui când un porumbel NU este bun.

Unele păsări au atât de multe defecte şi atât de mari, încât, pur şi simplu, acestea nu pot fi bune.

Mulți dintre colegii columbofili m-au înțeles greşit în momentul când le-am spus acest lucru, deoarece ei văd altfel lucrurile.

Toți câinii sunt animale, dar nu toate animalele sunt câini.

În afară de rezultatele obținute în concursuri, există unele caracteristici pe care le găsesc esențiale porumbeilor voiajori, iar acei porumbei, care nu dețin aceste calități, nu au ce căuta în crescătoria mea.

1.

Păsările trebuie să aibe un penaj mătăsos.

Am văzut păsări bune având talie mare, păsări bune de talie mică, de asemenea, păsări lungi şi scurte bune, păsări bune având sternul adânc, păsări bune având un spate slab, însă, niciodată nu am văzut o pasăre bună care să aibe un penaj rigid. În special, nu sunt de dorit acele păsări la care penele se rup foarte uşor.

2.

O pasăre bună trebuie să fie echilibrată.

Prefer porumbeii de mărime medie, dar asta nu este o necesitate.

3.

Porumbeii trebuie să aibe sănătate naturală.

Orice pasăre se poate îmbolnăvi, dar ar trebui eliminate păsările care au nevoie frecvent de medicație.

4.

Pupila trebuie să fie mică şi poziționată în față. Culoarea ochiului nu este relevantă.

5.

Pasărea bună are un puternic caracter de luptător.

Ei îşi iubesc teritoriul (boxa) şi vor lupta să-l apere. Am, de asemenea, o preferință pentru femelele care nu-şi părăsesc ouăle, chiar dacă clocesc de 3 săptămâni.

Şi, prefer puii pe care îi pot găsi pe întuneric, atâta timp cât ştiu unde să-i caut. Nu-mi plac păsările care nu au propriul lor loc şi pe care trebuie să le caut peste tot prin crescătorie.

6.

Toate păsările bune au un gât perfect, nu prea roşu şi nu gâfâie.

Iarăşi, nu trebuie să răstălmăcim cuvintele. Păsările proaste pot avea şi ele un gât perfect, dar… dacă gâtul nu este perfect, pasărea nu poate fi bună, cu siguranță.

7.

Prefer porumbeii care nu năpârlesc foarte repede.

Păsările care au aruncat cea de-a cincea remigă nu mai pot fi îmbarcate.

8.

În timpul sezonului de concursuri (şi, la fel de bine, în tot timpul anului) păsările trebuie să fie dornice să facă baie. Dar asta depinde şi de starea vremii.

Când este cald şi senin porumbeii nu prea doresc să facă baie, însă pe vreme ploioasă, da. Însă dacă porumbeii colegilor columbofili fac baie, iar ai voştri nu, nu puteți da vina pe vreme. Aveți o mică problemă.

9.

Porumbeii trebuie să aibe ouă, cel târziu după două săptămâni de la împerechere. Dacă nu, aceştia ar trebui separați pentru câteva săptămâni, deoarece nu sunt în formă bună.

10.

Dacă vă doriți cu adevărat să deveniți campioni, trebuie să fiți duri uneori şi să scăpați de păsările pe care le iubiți doar pentru că frumusețea sau blândețea lor.

11.

Corpul porumbelului trebuie să fie puternic încă din ziua ecloziunii. Păsările pe care le puteți inela doar la 10 zile, deoarece au picioarele prea subțiri, sunt lipsite de vitalitate.

12.

Păsările bune nu se îngraşă uşor, indiferent de cât de mult mănâncă.

13.

Puii în vârstă de 6 săptămâni ar trebui să se hrănească şi cu grăunțe mari, dacă aceştia aleg doar grăunțele mici, atunci rareori vor fi buni.

14.

Păsările bune sunt calme în coş.

Feriți-vă de porumbeii nervoşi, care nu se opresc din luptă!

Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/01/articole-ad-schaerlaeckens.html

Articole ale altor columbofili celebri, aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/p/articole-columbofili-celebr.html

2 pui - origini Columbodrom (Puii au fost oferiti cadou de Iepuras!)

Din seria a doua de pui care vor merge pe columbodroame, îmi rămân doi pui:

Aceştia provin din următorii părinți:

1. Tatăl – “215 Lowieke”(Columbodrom Orizont, orig. E. Niță), vezi aici descrierea lui:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2014/12/215-lowieke-matca-2015.html

Mama – “210 Van Dycka”(Columbodrom Orizont, orig. R. Enache), vezi descrierea:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2014/12/210-van-dycka-matca-2015.html

2. Tatăl – “220 Voltage” (Columbodrom Orizont – orig. Stroe Florin):

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2014/12/220-voltage-matca-2015.html

Mama – “Fredda 549” (Orig. Alexandru Cazacu, B):

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2014/12/fredda-549-matca-2015.html

Puii vor fi însoțiți de pedigree (inclusiv copii pedigree părinți).

Vor fi disponibili în a doua săptămână din Aprilie.

UPDATE: Puii au fost oferiti cadou de Iepuras!

"Oameni speciali", traducerea articolului "Special People" de Ad Schaerlaeckens

Mai jos, traducerea articolului “Special People” de Ad Schaerlaeckens (sursa: http://www.schaerlaeckens.com)

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/01/din-nou-intrebari-si-raspunsuri.html

Oameni speciali

Soția ta, vecinii, prietenii tăi, tatăl sau fiul tău văd crescătorii de porumbei ca pe nişte oameni speciali?

Spune-le acestora că au dreptate, eşti un fel de persoană specială, întradevăr. Trebuie să spun că, columbofilii din Belgia şi Olanda nu găsesc nimic special la ei înşişi.

În ochii lor, doar străinii sunt diferiți.

Dar nu m-ar surprinde ca străinii să creadă acelaşi lucru despre noi.

Belgia şi Olanda

Ce este specific sportului columbofil din Olanda, dar mai ales a celui din Belgia?

Spre deosebire de crescătorii din alte țări, aceştia sunt specializați pe diferite concursuri: viteză, demifond, fond, pui.

Şi nu numai atât:

Majoritatea belgienilor participă în fiecare Duminică la 2 etape de viteză. Una de la 130km şi a doua de la 230km. Mai mult, aceştia au, în ziua precedentă, şi o etapă de demifond şi una sau chiar două etape de fond.

În timp ce belgienii despart etapele de viteză, olandezii fac acest lucru cu etapele de distanță lungă.

Aceştia au etape de o zi, de până la 700km.

Şi etape de “două zile”, precum Barcelona, Sint Vincent şi aşa mai departe.

Este nevoie de două tipuri diferite de păsări pentru aceste distanțe.

Sunt porumbei care pot câştiga ambele tipuri de concursuri: o zi şi două zile, însă acestea sunt excepții. În mod normal, păsările de două zile sunt porumbei de un alt tip şi cu alte caracteristici. O caracteristică a acestor păsări este aceea de a nu fi în stare să claseze pe distanțe scurte, nici măcar ca pui.

Consecință

Atâta timp cât crescătorii care zboară pe distanțe lungi ştiu că nu au nicio şansă în concursurile de viteză, ei consideră aceste etape, ca nişte etape de antrenament. Majoritatea acestor crescători nici măcar nu-şi înregistrează păsările în ceas, în etapele scurte.

În legătură cu acest aspect, îmi aduc aminte ce a spus odată v d Wegen, un campion pe distanțe mari. El a avut o pasăre care a sosit destul de bine dintr-un concurs de demifond, şi spre surprinderea mea, el nu a fost foarte bucuros de asta:

“Nu e posibil ca o astfel de pasăre să facă ceva în concursurile de fond”, a spus el.

Van Olmen şi Ouwerkerk Dekkers zboară bine pe distanțe lungi, în Belgia. Prin urmare nu găsiți numele lor în clasamentele etapelor de viteză sau a celor cu puii.

Japonezii

În ultimul deceniu, în special taiwanezii şi chinezii au venit să cumpere păsările noastre. În anii ’80 şi  ’90 acest lucru era diferit.

În acele zile principalii cumpărători erau japonezii. Spre surprinderea noastră, majoritatea acestora au dorit doar păsări de distanțe lungi. Am înțeles mai târziu motivul lor, când am observat că aceştia se focalizau pe concursuri de fond-maraton în țara lor. Destul de logic.

Însă cu chinezii şi taiwanezii este o altă poveste.

Ciudat

Faptul că japonezii cumpărau păsări de fond, era logic. Atâta timp cât majoritatea zboară pe distante lungi.

În Taiwan şi China se concurează doar cu puii. Ce sens are să cumperi un porumbel AS Național pe distanțe lungi, sau câştigători de etape naționale, atâta timp cât zbori doar puii?, se întreabă majoritatea oamenilor de aici.

Etapele naționale sunt etape de fond.

Iar păsările de fond reproduc pui care se maturizează mai târziu şi, prin urmare, nu excelează în sezonul de concursuri cu puii.

Pentru un porumbel câştigător de Barcelona, oamenii (chinezii) au plătit 200,000 Euro. Nu-mi pot imagina că o astfel de pasăre va reproduce vreodată un pui care să zboare bine ca pui.

Antoon şi Lucy van der Wegen. Unii dintre cei mai buni concurenți pe distanțe lungi din Europa. Niciodată prezenți în etapele de viteză sau în concursurile cu puii. Motivul este tipul diferit de porumbei, ci nu sistemul diferit.

Foto: De Duif.

Este mult mai inteligent să cumperi 20 de pui cu 300 Euro fiecare, de la un campion de Demifond.

O lume ciudată

Cu alte cuvinte:

-200,000 Euro au fost dați pe o singură pasăre, iar şansele de a obține rezultate cu puii obținuți din acest porumbel sunt nule.

-cu 6,000 Euro dați pe 20 de pui (o economie de 194,000 Euro) şansele nu sunt de 20 de ori mai mari, şi chiar mult mai mari.

Există o mulțime de crescători cu păsări excelente de viteză sau demifond, însă aceştia sunt ignorați.

Întradevăr, columbofilii sunt oameni speciali!

Dar, fără niciun dubiu, noi, belgienii şi olandezii, avem propriile noastre defecte.

Încă ceva

Un crescător faimos din Belgia m-a vizitat într-o zi. Recent, el şi-a vândut puii săi, în medie, cu mii de euro.

A fost o coincidență ca un începător în sportul columbofil să fie la mine în acea zi. Este de înțeles faptul că acesta a fost foarte încântat să poată vedea un astfel de om celebru.

“Cu toții trebuie să reproducem mulți pui pentru a obține un campion”, a spus acesta, adăugând că “5% din puii reproduşi sunt cu adevărați buni”.

“Deci, trebuie să reproduceți mulți pui pentru a vă cresțe şansele?” a întrebat începătorul.

Amândoi am dat din cap afirmativ.

“Eu unul reproduc 200 de pui pe an”, a spus campionul.

M-am uitat în sus.

“Deci, reproduci 10 porumbei foarte buni în fiecare an?”, l-am întrebat.

“Bineînțeles că nu. Cine reproduce 10 porumbei foarte buni în fiecare an?”

“Câți porumbei, cu adevărat buni, deții în acest moment?”, l-am întrebat.

“Opt. Cel mai tânăr este un yearling, iar cel mai bătrân are 4 ani”, a răspuns campionul.

“În 4 ani tu ai reprodus 800 de pui, şi ai doar 8 porumbei cu adevărat buni?”, l-am întrebat din nou.

El a dat din cap şi am fost sigur că a prins ideea. Nu 5% din păsările reproduse au fost bune, ci doar un singur procent.

Totuşi, el este un mare nume, celebru în toată lumea, iar păsările sale sunt foarte căutate.

Dar numai în străinătate…

Cees Everling, Stickers Donckers şi Ad Schaerlaeckens. Stickers Donckers este senzațional în concursurile de viteză şi pui. Este un nimeni în concursurile de fond.

Foto: W de Br

Concluzie

Ceea ce contează într-o discuție de acest fel este să stabilim următoarele:

Ce se înțelege prin “porumbel bun”?

Ce păsări se pot numi “cu adevărat bune”?

Şi când avem de-a face cu o “super pasăre”?

O pasăre “cu adevărat bună” pentru un crescător poate fi una mediocră pentru alt crescător. Ideea este că fiecare crescător are “cea mai bună pasăre a sa”.

Oferta - 2 pui origini Columbodrom, detalii aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/03/2-pui-de-vanzare-origini-columbodrom.html

Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/01/articole-ad-schaerlaeckens.html

Articole ale altor columbofili celebri, aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/p/articole-columbofili-celebr.html

"Sfaturi columbofile", traducerea articolului "Some do not" de Ad Schaerlaeckens

Mai jos găsiți traducerea unui articol mai vechi (2008) “Some do not” de Ad Schaerlaeckens.

Sursa:

http://www.schaerlaeckens.com/

Sfaturi

1.       Niciodată nu eliminați porumbeii din compartimentul de zbor, în timpul sezonului. Chiar dacă păsările nu sunt bune, acestea ar trebui lăsate acolo.

Îndepărtând păsările proaste, ceilalți porumbei care rămân în crescătorie îşi pot pierde rivalii, rivali care i-au motivat înainte.

Păsările proaste ar trebui eliminate DUPĂ sezonul de concursuri.

2.       Nu lăsați o pereche împreună pentru mai mulți ani, chiar dacă aceştia au reprodus păsări bune. În practică, se pare că, în afară de unele excepții, cu cât un cuplu este împreună de mai mult timp, cu atât calitatea puilor va fi mai slabă.

3.       Niciodată nu lăsați boxele libere deschise, deoarece asta înseamnă mizerie mai târziu. Alte păsări vor vrea să pună stăpânire pe aceste boxe, rezultând lupte şi ouă sparte.

4.       În timpul sezonului de concursuri, nu ar trebui să lăsați porumbeii afară seara, pe timp de ploaie. Dacă aceştia intră în noapte uzi, nu vor reuşi să se usuce, atâta timp cât ei nu se mişcă pe întuneric. Rezultatul ar putea fi o scădere a formei.

5.       Nu încercați niciodată să economisiți bani, tratând doar zburătorii. În cazul în care simțiți că trebuie să aplicați un tratament medicamentos, toate păsările ar trebui tratate în acelaşi timp.

6.       Să nu credeți că doar crescătorii care au o pagină proprie pe Internet au păsări bune. Opusul e valabil în multe situații.

7.       Să nu credeți că o pasăre este bună, deoarece are un pedigree bun sau pentru că provine dintr-o crescătorie renumită.

8.       Dacă doriți porumbei dintr-o crescătorie renumită, cumpărați-i direct de la crescător, ci nu prin intermediul altora.

9.       Mulți crescători de renume concurează cu multe păsări. Aceştia au mai multe păsări proaste decât majoritatea crescătorilor care au păsări puține, dar bune, cum sunt crescătorii necunoscuți.

Deci, nu picați în capcana super rezultatelor publicate în mass-media. Unele se datorează unei mase enorme de păsări concurate, altele unei competiții slabe.

10.   Să nu credeți că există cineva în lumea asta care poate deosebi, cu o probabilitate de 100%, un porumbel prost de unul bun. De asemenea, nu credeți în semnul din ochi.

Este o prostie să credeți că valoarea sportivilor şi de reproducție poate fi citită în ochii cailor de curse, a câinilor sau… a porumbeilor.

În plus, nu credeți pe acei oameni care pretind că ştiu cum să împerecheze porumbeii.

11.   Nu amestecați păsările de talie mare cu cele puternice. Păsări de talie mare nu înseamnă şi păsări puternice. Opusul este, deseori, valabil.

12.   Nu credeți în formarea unei familii proprii de păsări, dacă doriți să deveniți campioni. Multe păsări bune sunt produsul încrucişărilor.

O familie de păsări este bună pentru vânzări, atâta timp cât mulți oameni preferă consangvinizările.

13.   Să nu credeți că dacă aveți un bun zburător, iar fratele acestuia nu zboară bine, asta înseamnă automat că fratele este un bun reproducător.

14.   Nu combinați păsări de lungă distanță cu cele de viteză, vor rezulta păsări proaste ori mediocre.

15.   Nu uitați că, niciodată, un crescător serios nu-şi va vinde păsările care s-au dovedit a fi bune reproducătoare. Aşadar, mai bine achiziționați pui. Vă îmbunătățiți şansele şi economisiți bani.

16.   Să nu credeți că vitaminele vor stimula intrarea în formă, făcându-vă păsările campioane.

17.   Nu lăsați vitaminele sau medicamentele prea mult în apă, în special pe caniculă, atâta timp cât acestea expiră foarte repede.

18.   Nu uitați că gritul (minerale, calciu) este cel mai valoros supliment alimentar. Şi nu uitați să-l reîmprospătați periodic.

19.   Şă nu credeți că hrănirea este aşa de importantă, precum mulți spun că ar fi. Întrebați 10 campioni despre metoda lor de hrănire şi veți primi 10 răspunsuri diferite.

20.   Nu îmbarcați păsări cu guşa plină de apă. Acestor păsări le lipseşte condiția.

21.   Nu retrageți porumbei de la etape de două zile pentru a îi îmbarca la concursuri de o zi. Ei vor deveni mai lenți.

22.   Să nu credeți că tot ce se spune/ scrie este adevărat.

23.   Nu cere ajutorul unui medic veterinar, căruia îi e greu să manipuleze un porumbel.

24.   Nu angajați în concursuri păsări ale căror picioare nu sunt curate, cu inele aşa de murdare, încât, nu poți citi seria de pe ele. Astfel de păsări nu sunt în cea mai bună formă.

Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/01/articole-ad-schaerlaeckens.html

Articole ale altor columbofili celebri, aici:
http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/p/articole-columbofili-celebr.html

"Columbofili straini, atentie!", traducerea articolului "Foreign fanciers watch out" de Ad Schaerlaeckens

Mai jos găsiți traducerea articolului “Foreign fanciers watch out” de Ad Schaerlaeckens.

Sursa:

http://www.schaerlaeckens.com/

A păcăli şi a lua țeapă!

În sportul columbofil banii se fac, în special, din vânzări. Nu e nimic rău în a vinde, am făcut-o şi eu la fel de bine, dar atunci când cumperi păsări te aştepți ca vânzătorul să fie sincer şi să încerce să-ți ofere ceva de calitate.

Totuşi, şi non-campionii doresc să obțină profit, iar pentru asta devin, întradevăr, foarte inventivi. Întreaga lor creativitatea devine vizibilă, în special când citeşti documentele porumbeilor din străinătate.

De exemplu, un crescător belgian şi-a făcut publicitate în America cum că un porumbel de-al său ar fi câştigat locurile 1, 1, 2, 2, 3, 5, 6, 7, 7, 9, şi aşa mai departe. O cunoştință a omului a studiat rezultatele şi ştiți care a fost concluzia?

Porumbelul exista (cel puțin asta însemna ceva), dar indiferent unde a căutat, nu a putut găsi aceste clasări. În schimb a găsit alte clasări: 21, 31, 42, 92, 63, 65, 76, 87, 59, şi aşa mai departe.

A decis să se confrunte cu crescătorul.

Scuze

Omul a ştiut imediat despre ce era vorba “nu a fost vorba de rea voință, ci totul fusese o greşeală”.

El vânduse porumbelul şi, odată cu acesta, a înmânat şi rezultatele cumpărătorului. Porumbelul a fost vândut şi “undeva, cumva, ceva nu a funcționat corect în timpul fotocopierii documentelor”.

Foaia cu rezultate nu a fost bine poziționată în copiator, lucru ce a făcut să dispară prima coloană de cifre.

Deci, locul 31 s-a transformat în locul 1, locul 42 în locul 2, locul 92 în locul 2 şi aşa mai departe.

Omul şi-a cerut scuze şi asta a fost tot din punctul lui de vedere, însă porumbelul său va merge mai departe ca o pasăre care a obținut locuri pe care niciodată nu le-a câştigat. Iar cei care vor cumpăra pui din acest porumbel vor crede că aceşti pui provin dintr-un porumbel campion. Ei vor arăta, cu bună credință, foaia cu rezultatele acestui campion.

Asta a mers rău şi nimeni nu a vrut să ştie, deoarece acest lucru ar însemna mulți porumbei care, de fapt, să nu fie buni de nimic.

Perspectiva din care priviți lucrurile

Eu unul nu sunt un câştigător în concursurile de două zile, nu am răbdare cu porumbeii pentru aceste etape, dar am angajat, o dată, 2 porumbei într-o etapă de la Dax.

Spre surprinderea mea, am câştigat locul 905.

Locul 905? Asta nu este chiar o clasare fantastică, dar este vorba de o competiție națională cu 17,121 porumbei, iar procentual am clasat jumătate din păsările angajate, în primele 5%.

Atunci când clasezi jumatăte din porumbei în primii 5%, înseamnă că ai obținut un rezultat foarte bun.

Ce am observat după ce am studiat un pic mai mult clasamentul? Până la locul 905, niciunul dintre marii campioni, pe distanțe lungi, nu aveau jumătate din porumbeii lor acasă.

Erau crescători care aveau jumătate din păsări acasă, unii aveau aproape întreg lotul sosit, dar aceştia erau oameni de care nu am auzit niciodată, oameni care zburau doar câțiva porumbei.

Cu toții erau aşa numiți crescători mici, cu accent pe “aşa numiți”, deoarece atunci când doriți să vă întăriți familia de porumbei, ar fi indicat să mergeți la astfel de oameni. Ei vând mai ieftin şi porumbeii lor zboară, procentual, mai bine.

De ce concurează unii crescători cu foarte multe păsări? Nu este dificil să înțelegem de ce.

Ei contează pe una sau două păsări fruntaşe, deoarece acestea sunt de regulă menționate, şi niciun străin nu se va întreba dacă aceşti porumbei fruntaşi aparțin unui crescător care a angajat 3 sau 150 de păsări, în acea etapă.

Transparență

Un crescător belgian mi-a arătat rezultatele unui porumbel:

Dourdan 78p – locul întâi

Orleans 67p – locul întâi

Dourdan 318p – locul întâi

Dourdan 1470p – locul întâi

Orleans 420p – locul întâi

Dourdan 4188p – locul întâi

Orleans 1114p – locul întâi

Clasări ca acestea trezesc suspiciunea unui cititor atent, deoarece acesta va observa imediat că doar primele două rezultate contează, celelalte fiind dublaje.

Dar nu toți cititorii sunt atenți la aceste detalii.

Foarte des, aceste dublaje apar în pedigree, aşa încât, acest lucru a devenit normal. De aceea puteți vedea uneori observația “fără dublaje”. Ca şi cum acestea ar fi excepțiile de la regulă.

Sudul Olandei

Apoi, există acel crescător din provincia olandeză Zuid-Holland, care compară viteza în cluburile vecine, atunci când el câştigă locul întâi.

Dacă sunt 5 cluburi, iar porumbelul lui a fost cel mai rapid în 4 dintre ele, iar dacă în al cincilea club au existat 30 de porumbei mai rapizi decât ai lui, el adaugă numărul de porumbei, care au concurat mai slab din acest al cincilea club, la numărul păsărilor din cele 4 cluburi.

Astfel, el scoate în evidență porumbelul său ca fiind cel mai bun dintr-un număr mai mare de porumbei, fără ca aceasta să fie o minciună.

Un alt crescător este chiar mai “inteligent”.

Dacă el câştigă locul 10 din 5,000 de porumbei, el scrie că porumbelul lui a lăsat în spate 4,990 de păsări. Şi nici asta nu este o minciună.

Folositor

Este amuzant modul în care unii crescători încearcă să-şi înfrumusețeze PR-ul (public relationship) prin utilizarea fotografiilor.

Cei care, de exemplu, vor să vândă porumbei “Janssen” ar putea publica o poză cu ei înşişi, împreună cu Louis Janssen, în timp ce uneori aceştia nu au niciun porumbel Janssen în propria crescătorie.

Numele sunt tot ce contează pentru a face bani.

“În sportul columbofil, deseori, folosirea unui nume nu este altceva decât ascunderea unui produs fără valoare”, i-am spus odată unui japonez în timpul unei cine, într-un adevărat restaurant japonez.

De altfel, eu pot garanta că o astfel de cină nu înseamnă nimic. Pentru japonez peştele trebuie să fie, atât de proaspăt, încât să lovească legumele de pe farfurie. Doar imaginați-vă cum ar trebui să fie în Japonia. De fapt, fiecare ghid turistic din Japonia ar trebui să aibe traducerea frazei: “Adu-mi ceva care să fie cu adevărat mort”.

Din nou Janssen

Din moment ce noi menționăm numele Janssen, niciun oriental nu ştie că acest nume este la fel de comun în țara noastră, ca şi numele Lin de la ei.

De exemplu, am o femelă bună reproducătoare de la un anumit Gust Jansen.

În momentul în care nişte crescători chinezi au vrut să cumpere porumbei de la mine, primul lucru care mi-au cerut a fost să vadă acea bucată de hârtie denumită pedigree. Când au văzut numele “Jansen” aceştia eu devenit foarte entuziaşti, dar când au auzit că este vorba de un alt Jansen, interesul lor a dispărut ca zăpada în bătaia soarelui.

“Porumbeii cu pedigree impresionante sunt, deseori, învinşi de porumbei fără pedigree, care aparțin unor crescători necunoscuți”, le-am spus.

Mi-am pierdut orice speranță ca trişorii şi “dependenții de linii” să fie vreodată eliminați prin propria lor creativitate. Dar păcălitul şi minciuna nu sunt, din fericire, fapte obişnuite în sportul columbofil.

Chiar şi Clinton a persistat în ideea că el nu a avut nimic de-a face cu Lewinsky, şi mai târziu, când a fost încolțit, el a spus acele cuvinte memorabile: “Nu am făcut niciodată sex cu această femeie”.

“Fii atent”, i-am spus odată unui japonez, care încerca să cumpere câştigătorul național de la Reusel(!). Cel puțin aşa spunea pedigree-ul.

Localitatea de eliberare Reusel era la doar 90km de orăşelul unde locuia crescătorul care “câştigase” această etapă națională.

Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/01/articole-ad-schaerlaeckens.html

Articole ale altor columbofili celebri, aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/p/articole-columbofili-celebr.html

"De vorba cu Verkerk", traducerea articolului "In conversation with Verkerk" de Ad Schaerlaeckens

Mai jos găsiți traducerea articolului “In conversation with Verkerk” de Ad Schaerlaeckens.

Sursa:

http://www.schaerlaeckens.com/

De vorbă cu Verkerk

De data asta, vreau să vă prezint familia columbofilă Verkerk: Gerard-tatăl şi Bas-fiul.

Bas este un adevărat fenomen. La 22 de ani avea deja o pasăre olimpică. În 2014, la 37 de ani, este cel mai bun columbofil din Olanda, în zborurile de distanță lungă.

El distruge etapă după etapă, într-un mod nemaivăzut înainte.

Acceptat

În trecut, mulți acceptau cu greu, faptul că cineva poate domina aşa de tare concursurile, astăzi supremația lui este general acceptată.

El înregistrează păsările sale de la o etapă de 750 km ca şi cum acestea ar sosi de la 150 km. 54 de clasări din 59 de păsări angajate într-un concurs de fond? Nimeni nu mai este surprins. Astăzi, oamenii sunt surprinşi atunci când el nu obține rezultate foarte bune.

Este adevărat, oamenii bârfesc, dar... ar fi cumpărat medicul veterinar H de Weerd porumbeii lui, dacă calitatea nu ar fi cel mai important lucru care să conteze în acest sport?

De exemplu, Leo Heremans. El a auzit despre crescătorul olandez şi a dorit să verifice cât de bune sunt păsările acestuia. A cumpărat o pasăre Verkerk şi... aceasta este bunica lui „Bolt”: locul întâi Național AS Viteză, vândut cu 320,000 Euro. Un record.

Oricum, în ceea ce-l priveşte pe Verkerk este aproape imposibil să exagerăm. La vârsta de 26 de ani el a decis să renunțe la slujba sa şi să devină un columbofil profesionist. Cât de multă încredere trebuie să fi avut acest tânăr?

Rezultate care-ți taie respirația

Doar câteva dintre minunatele rezultate:

2004:

-Vierzon, 580km, 10.728 p: 1, 2, 3, 4, 5, 7, 13, 14, 15, 20, 26, 29, etc (54/90)

-Bourges, 591km, 5.804 p: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12, 15, 16, 19, etc (53/60)

2013:

-Chateaudun NPO, 502km, 11.572 p: 2, 3, 4, 10, 12, 13, 14, 21, 23, 32, 38, 57, 78, 80, 82, 85, 88, 90, 92, 110, etc (85/112)

2014:

-Meaux Sem.Prov, 368km, 17.204 p: 1, 2, 3, 9, 10, 12, 14, 17, 18, 19, 23, 28, 29, 30, 32, 34, 38, 40, 42, 53, 73, 81, 113, 115, 116, 120, 139, 141, 146, 159, etc (133/186)

Şi, credeți sau nu, cele mai bune rezultate, de acum încolo, or să vină.

Mai mult, el a reprodus 12 păsări olimpice, o mulțime de porumbei AS Național şi păsări care au obținut poziții fruntaşe în competiția internațională WENC (Europa de Vest).

A venit timpul să discut cu acest super star al sportului columbofil.

Partea din spate a casei familiei Verkerk. Ei datorează această casă fantasticilor porumbei pe care-i dețin.

Linia de păsări

-De când eşti interesat de porumbei?

-De când aveam şapte ani. La 26 de ani am ales porumbeii în detrimentul profesiei mele. Tatăl meu a încercat în zadar să mă oprească, însă mintea mea era deja focalizată pe asta.

(Observație: Bas locuia într-o casă modestă, dintr-o zonă foarte populată. Acum el şi părinții săi locuiesc într-o vilă fantastică. Cu toții datorează, tot ce au, porumbeilor săi şi talentului său columbofil. Iar el a meritat asta. În timp ce alții mergeau la plajă pentru a se relaxa, Bas nu putea face asta, fiind prea ocupat cu porumbeii. Deci, nu e niciun motiv de gelozie. Cine mai are atâta putere şi energie?)

-Tatăl tău concura porumbeii pe vremea copilăriei tale. El era bun, dar nu aşa de bun. Unde a greşit?

-Nu a greşit foarte mult. Diferența este că eu sunt tânăr şi am timp. Tatăl meu a trebuit să muncească şi nu a avut timp să ofere păsărilor atenția necesară.

-Steaua ta s-a înălțat rapid. Ți-a dat tatăl tău atât de mulți bani pentru a cumpăra păsările pe care ți le-ai dorit?

-Nicidecum. Primele păsări de bază ale liniei mele au fost cumpărate, foarte ieftin, de la Bros de Wit, Ouwerkerk şi Vroomen.

-Totuşi, nu înțeleg cum ai reuşit să devii aşa de bun în doar câțiva ani. Eşti tu aşa de bun sau sunt ceilalți aşa de slabi?

-În ceea ce mă priveşte pe mine, cred că diferența a făcut-o prăpastia dintre generații. Eu sunt tânăr, ambițios, fanatic şi cu dorință mare de câştig, în timp ce adversarii mei, din acest sport, în care doresc să fiu cel mai bun, aparțin unei alte generații. Sunt mai conservatori, mai puțin ambițioşi şi nu au inițiativă. Colegii mei columbofili mai în vârstă au şi alte ambiții şi interese. Pentru mine există doar porumbeii.

-Îmi poți spune, pe scurt, cum ți-ai format familia de păsări?

-Noi am avut rezultate cu porumbeii achiziționați de la următorii crescători:

Inițial Bros de Wit, Ouwerkerk şi Vroomen. Prin 2000, porumbei de la tine, deci porumbei Schaerlaeckens. Şi în final, porumbei Koopman. Recent, am importat mai multe păsări, însă porumbeii de la crescătorii de mai sus sunt păsările mele de bază.

-Cu câte păsări intri în iarnă?

-Aproximativ cu 200 de zburători, 45 de perechi de matcă şi alții.

Noua crescătorie, impresionantă.

-Care sunt cei mai buni zburători pe care i-ai avut?

-„Olympic Ronaldo” din 1996, „Unbelievable” din 2003 şi „Solange” din 2007.

-Dar cei mai buni reproducători?

-„Magic Amore” de la Koopman. „Bubbles” de la tine, Ad. Şi, de asemenea, porumbeii noştri „Olympic Survivor” şi „Olympic Solange” sunt foarte buni reproducători.

-Încă mai aduci păsări noi în crescătorie?

-Cine nu doreşte să-şi îmbunătățească familia de porumbei? Dar acum prefer să aduc porumbei AŞI, ci nu pui, frați sau surori din aceştia.

-În timp ce alți campioni din zilele noastre importă păsări din Belgia, tu se pare că eşti focalizat pe porumbeii olandezi. Există un motiv special?

-Majoritatea belgienilor sunt liberi să-şi îmbarce porumbeii în alte cluburi. Aşadar, ei îşi zboară păsările acolo unde vântul le este favorabil. Cum pot să judec calitatea unor astfel de păsări? Mai mult decât atât, belgienii sunt focalizați pe anumite distanțe, ei sunt specializați pe diferite categorii de distanță. Noi dorim păsări de general, care pot învinge atât în concursuri de 300km, cât şi în cele de 700km.

-Ce tip de păsări îți plac?

-Nu ştiu nimic despre porumbei. Reproduc mulți pui şi le ofer tuturor şansa de a supraviețui selecției. Nici despre ochi nu ştiu nimic.

Locul întâi Național AS Demifond în 2008. Locul întâi Național AS General în 2008. Pasăre olimpică la categoria General, în 2009.

Metodele de zbor

-Tu zbori aşa zisa văduvie totală. Ți-ai schimbat metoda de zbor de-alungul anilor?

-Doar schimbări minore. Unde am locuit înainte, femelele zburătoare stăteau toată ziua afară, în volieră, pe tot parcursul întregului sezon de concursuri. Aici ele stau în crescătorie.

-Arăți partenerii înainte de îmbarcare?

-Niciodată. Doar după o etapă dificilă, care iese din tipare, antrenez zburătorii la mijlocul săptămânii, pentru a le reda încrederea în propriile forțe.

-Tu concurezi păsările în fiecare săptămână, până la mijlocul lunii August. Foloseşti ceva pentru a-i recupera?

-Dacă te referi la suplimente sau ceva de genul ăsta, răspunsul este nu. Eu cred în metoda naturală şi, cu siguranță, nu adaug nimic în apă. Când păsările ajung acasă de la o etapă grea sau de la o distanță mare, găsesc hrănitorul plin. Păsările pot mânca orice îşi doresc să mănânce. Am încredere în instinctul lor.

Porumbel olimpic Budapesta, 2015.

Hrănire şi antrenament

-Cât de importantă este hrănirea?

-Păsările noastre primesc întotdeauna acelaşi amestec de hrană. Când avertizarea meteo este de vânt puternic din spate sau, dimpotrivă, vânt puternic din față, nu este nicio diferență în ceea ce ne priveşte.

-Alți băieți care concurează pe distanțe lungi îşi antrenează păsările câte 3 ore pe zi. Este asta o necesitate când zbori pe distanțe lungi?

-Porumbeii noştri se antrenează 50 de minute dimineața şi 90 de minute seara. Trapele sunt închise, apoi.

-Ce îmi poți spune despre antrenamentele private, cărora străinii le acordă o aşa de mare importanță?

-Noi nu credem în ele. Antrenăm porumbeii doar după o etapă grea, aşa cum am spus mai înainte, pentru a le reda încrederea în propriile forțe.

-Care sunt, după părerea ta, cei mai importanți aditivi?

-Am încercat totul. De câte ori a apărut ceva nou, am simțit nevoia să-l încerc. Rezultatul este că acum nu există niciun aditiv în care să cred. Mai mult decât atât, permite păsărilor să-şi aleagă hrana de care are nevoie. Astfel, vei preveni ca organismul porumbelului să se lenevească, dacă înțelegi ce vreau să spun.

-În ciuda vârstei tale, ai foarte multă experiență. Cum ai obținut-o?

-Un crescător trebuie să aibe încredere în forțele proprii şi asta este ceea ce noi avem acum. Am învățat din propriile noastre experiențe şi nu din ce au spus ceilalți.

Porumbel olimpic Budapesta, 2015.

Medicamente

-Administrezi medicamente chiar înainte de concurs, aşa cum fac alții?

-Niciodată.

-Acționezi pe baza unei scheme? Vreau să spun tratezi porumbeii împotriva diferitelor boli, din când în când?

-În niciun caz. Care este sensul unui tratament, atunci când nu există nicio afecțiune?

-Cum te descurci cu salmoneloza?

-Depinde. Care este rostul medicației când nu există nicio problemă? Îți pot spune că în 2014 nu am făcut nimic, nicio cură de tratament sau injecții. Mai mult de atât, eu prefer să tratez individual păsările, când ceva nu este în regulă. Cu siguranță, nu administrăm medicamente tuturor păsărilor, pentru a trata două sau trei.

-Este, aşa numită boală a puilor (Adeno-Coli), o problemă pentru tine?

-Desigur, în legătură cu asta, nici păsările noastre nu diferă de altele. Îndrăznesc să spun că avem porumbei buni, deci asta nu are nimic de-a face cu calitatea.

-Foloseşti vitamine?

-Niciodată!

Porumbel olimpic Fond, Budapesta, 2015.

Verkerk

-Ați fost senzaționali în aşa de multe concursuri. Există etape speciale pe care nu o să le uiți niciodată?

-Există multe etape de acest fel:

De exemplu, etapa memorabilă de la Chateauroux, din 2003. Vremea a fost potrivnică de-a lungul celor 631 km. Am angajat 73 de păsări, 51 dintre acestea au clasat, şi în ce fel! Am obținut locurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 19, 24, 25, 26, şi aşa mai departe, împotriva a nu mai puțini de 6,664 păsări.

(Observație: această etapă a cauzat, întradevăr, foarte multă agitație în țară. Câştigătorul a fost porumbelul numit „Sprint”, reprodus dintr-o pasăre de la mine. Mai târziu, Leo Heremans, ca toți oamenii, a cumpărat un pui din acest „Sprint”, care a devenit mama lui „Bolt”).

Apoi, a fost etapa de la Bourges, 586 km. Am înregistrat 14 porumbei în 34 de secunde şi am câştigat, împotriva a 8,548 de păsări, locurile 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 19, şi aşa mai departe. Deci, 14 păsări în primele 19, dintr-un număr aşa de mare.

De asemenea, nu voi uita niciodată, cât trăiesc, concursul de la Argenton (660 km). Împotriva a 6,595 de păsări am câştigat locurile 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15 şi aşa mai departe. Am îmbarcat 56 de păsări şi am clasat 43.

Observație: Datorită Internetului, rezultate ca acestea s-au aflat destul de repede. Mulți străini s-au îndoit de puterea competiției. În special, belgienii au fost şi, încă, mai sunt sceptici. Odată, un american mi-a scris: „Cum poate avea astfel de rezultate? Concurează Verkerk împotriva rațelor?”

Înțeleg astfel de oameni, şi eu aş gândi la fel. Asta dacă... aş fi un străin. Dar, locuiesc în Olanda, deci cunosc despre ce vorbesc. În unele zone din țară competiția este, întredevăr, slabă, dar nu şi în provincia unde locuieşte familia Verkerk (sudul Olandei). Chiar îndrăznesc să spun că, acolo, competiția este chiar puternică.

„Feline” a câştigat în 2011 şi 2012 nu mai puțin de 12 clasări în primii 10%.

În concluzie

Aceasta a fost dicuția mea cu Bas Verkerk. El angajează foarte multe păsări, este adevărat.

Dar procentul de clasări este uimitor. În revista columbofilă „De duif” l-am denumit ca fiind cel mai bun crescător din Olanda în etapele de o zi.

Nimeni nu a protestat!


Oferta - 2 pui origini Columbodrom, detalii aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/03/2-pui-de-vanzare-origini-columbodrom.html

Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/2015/01/articole-ad-schaerlaeckens.html

Articole ale altor columbofili celebri, aici:

http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/p/articole-columbofili-celebr.html